| = ... | dana stanescu [12.Feb.05 23:36] |
| m-ai facut sa plang. nu pentru ca ar fi o poveste trista, ci dimpotriva, ci e doar dragoste. nu prea am cuvinte dar iubesc textul asta | |
| = sa-mi spui, te rog, te rog. | Dana Stefan [13.Feb.05 00:44] |
| povestea m-a cutremurat, angela. si te rog sa ma citesti si sa-mi explici. vreau sa inteleg. o viata in care un barbat cu femeia lui traieste lipit intr-un un cuib al lor, acoperiti de huma, dezlegati de lume, nestiuti, hranindu-se unul cu aerul din celalalt, te face sa te intrebi: ce inseamna legile lumii ?! si dupa ce legi se conduc sufletele muritorilor? legea e aceea care implineste si desavarseste sufletul..morala e a sufletelor impletite tot cate doua, spun eu. ce e aici?! Aveau doua paturi dar niciodata nu dormeau în acelasi pat, conform legilor ei. Pentru prima oara în viata lor fericita, barbatul se urca lînga ea în pat si petrecu asa toata noaptea, privind-o de aproape si vorbind cu ea vrute si nevrute, cum nu avusese voie niciodata înainte. aceste doua fraze sunt esentiale. daca in toata viata lor, ei,lepadati de lume, daca n-a existat o clipa in care unul sa simta cum curge prin singele celuilalt, NU EXISTA sensul! numai asa, finalul isi poate pastra puterea mesajului si valoarea, omul nu mai exista, NU MAI EXISTA PUR SI SIMPLU, fara jumatatea lui!dispare nestiut de nimeni, pur si simplu! puterea acestei cutremuratoare imagini a dragostei dintre un barbat si o femeie STA IN IUBIREA CARE-I FACE UNA CU PAMANTUL! ori aceste doua fraze, rastoarna esentiala lege a firii. anuleaza sensul! sa fie vorba tocmai de o dragoste atat de mare, incat din ea doi oameni sa poata sta pana si solidari unul linga celalalt? sa nu-mi spui! asa ceva e inimaginabil. o femeie si un barbat care se iubesc, vor fi risipa lui dumnezeu si a lumii, fara sa se atinga si o clipa macar, intr-o viata. repet, textul ma cutremura, metafora iubirii atinge aici aproape palpabil, totul e INEPUIZABIL si o desavarsita definitie a iubirii, insa cele doua fraze spulbera totul, anuleaza sensul, nu-mi spune ca asa e in viata, cat pe ce, aproape de!, nu-mi spune ca adevarata iubire poate insemna si o viata doar alaturi, nu-mi spune ca aceasta a fost de fapt dovada celei mai patimase iubiri, de necuprins in minte, in bordeiul acela n-a existat o clipa de dragoste, angela, pentru ca trebuie ca au existat priviri ochi in ochi si, fara amestecuri, traiul a fost blestemat..sa iubesti fara sa atingi, fara sa lasi ampente, fara sa patrunzi sensurile adancite ale celuilalt, e cea mai mare risipa pe care omul o poate face pe pamant.. m-a atins textul acesta.. multumesc. | |
| = hm | Virgil Titarenco [13.Feb.05 00:58] |
| Interesant, poate chiar tulburător, dar nu înțeleg de ce e încadrat la poezie. Sau poate nu mai știu eu ce e poezia. Se prea poate... | |
| = ...poezie...sau...? | Laura Bulete [02.Oct.05 19:06] |
| da,aceeasi nedumerire o am si eu.nefacand nici un fel de referire la valoarea literara a textului de mai sus,ma intreb totusi de ce a fost incadrat la poezie... | |
| = poezia/ o forma fixa a incertitudinii | angela furtuna [13.Feb.05 08:28] |
| Nu stiu ce este poezia, desi am vazut peste o mie de definitii...Aceasta m-a indreptatit sa ajung la concluzia ca, desi nu stiu ce este poezia, pot observa ca ea descrie o forma fixa a incertitudinii. | |
| = Dragostea, moartea, textul, Dana | angela furtuna [13.Feb.05 08:59] |
| Mereu descoperi(in cheie socratica, maieutica), desi stiai de la bun inceput, ca textul propune (si) altceva decit propune indeobste viata. Despre o mare iubire se poate spune si asta: ea poate fi o permanenta neatingere de prezent. Partenerii se simt eterni in cochilia unui sentiment si amina la nesfirsit implinirea lui. Marii indragostiti au trait aceasta iminenta a exploziei: au stiut, adica, amanuntul ca dupa initierea combustiei urmeaza, in descrescendo, parcurgerea sensului descendent, catre moarte. Si i s-au opus. De unde au stiut? | |
| = pamantul ce fierbe in adancuri | Dana Stefan [13.Feb.05 10:48] |
| inteleg perfect ce spui tu aici angela draga. bordeiul si pamantul-casa e neatingerea de prezent, sau depasirea conditiei prezentului. de unde au stiut? din amestecul lor pana la identificare una cu pamantul trebuie ca au stiut.:) gandeste. gandeste. | |