| + un caz tipic de om disperat | zabet mihai [19.Mar.05 07:33] |
| Cea mai elementara analiza a acestu text dezvaluie usurinta cu care scrii proza. Poate ca mi se va spune ca vorbesc in dodi. Raspund ca s-ar putea, intr-adevar, sa fiu grabit in anticipare. Dar asta nu schimba deloc datele problemei. Sigur nu delirez si nici nu ma insel. Asa cum spunea Keats, ca " sentimentul umbrei ma copleseste " eu il transform in sentimentul Negustorului de umbre ma copleseste. Ai "produs" un text foarte bun Alin. Felicitari! | |
| = Alin | Dana Stanescu [19.Mar.05 08:30] |
| amcitit cu multa atentie textul tau si recunosc, e scris impecabil, curat. doar ca personajul tau e atat de neobisnuit si tu il plasezi intr-un cadru atat de normal, atat de realist. as schimba tonul, stilul, as accentua persoana intai, as creea o nevroza, o neliniste, as plasa personajul intr-o realitate paralela dar perfect credibila ...:) ai inteles ce vreau sa zic... textul tau e prea cuminte pentru un subiect asa de frumos :) | |
| = Subscriu | Anghelina Andreea [19.Mar.05 08:54] |
| Da, excelent, nu ma mir, ce sa mai spun?! au spus bine si Mihai si Dana, eu doar subscriu, cu admiratie, Carmen | |
| = bravos neica! | Andrei Neagu [19.Mar.05 15:10] |
| si eu m-am gandit... m-am gandit sa-mi deschid o librarie in Paradis, vis-a-vis de Scoala de Ingeri. asa am vazut eu intr-un film... cu oameni. iti sade fain in proza! | |
| = negustorul sferelor galactice | simionescu adriana-marilena [19.Mar.05 16:03] |
| Spunea atât de frumos Lucian Blaga "umbra este o reverență pe care lumina o face întunericului", încât nu știu ce aș mai putea adăuga să nu știrbesc cumva taina acestor sfere galactice ce sună atât de subtil, mai metaforic decât o povestire S.F. mai profund decât un eseu filozofic, m-a emoționat profund textul tău, mulțumesc, Alin! Ama | |
| = sa-i dea cineva si negustorului de umbre un trup | loredana ioana tudor [02.Oct.05 19:06] |
| sa-i dea cineva un trup si negustorului de umbre! poate tu, intr-un episod doi...textul e mult mai viu aici, pe agonia. a prins puls, tensiune si respiratie...ia uite, bate si din gene, deschide ochii si saluta toate comentariile:-) | |
| = stelutza de la sache | Vlad Catalin [21.Mar.05 10:25] |
| Un text reusit din toate punctele de vedere. Are mister (atat cat ii sta bine unei proze cumsecade), are dialog, monolog, descriere, ironie, filozofie, tot. Soarele a căzut atât de repede pe acoperișurile de peste drum în ziua aia, că nu m-ar fi mirat să mai sară înapoi de câteva ori ca o minge mare portocalie. Dar nu, nimic miraculos nu se poate întâmpla la noi, lucrurile s-au înțepenit iremediabil pe un făgaș firesc... Misterul negustorului mutat de curand intr-o casa unde-a murit odata o baba este risipit printr-o simpla remarca: Am aflat că omul era negustor de umbre. In ciuda vorbelor care circulau despre el, s-a dovedit a fi tare deschis și zâmbăreț... Cu toata ciudatenia obiectului de activitate autorul ne linisteste printr-o descriere simpla a locatarului. Importanta 'umbrei' apare prin exemplificari comparative: Ai văzut la TV, se antrenează unii oameni la tot felul de ciudățenii și ating performanțe incredibile. Se spune că există oameni care reușesc să respire o dată la un an, practic pot trăi fără aer. Mă rog, așa se zice. Dar fără umbră însă... mai greu. Clientii plictisiti de umbra cea de toate zilele, cei ce tintesc sus, tot mai sus, incep sa apara si sa cumpere. Autorul descrie cu ironie ceea ce se intampla mereu (mai ales la casele din cartierul de nord) unde tot ce este modern trebuie cumparat chiar daca nu se intelege ce reprezinta (sa nu ne arate cu degetul vecinii). ... el i-a produs o umbră care le-a dat într-adevăr pe spate pe doamnele cele mai simandicoase. Nici ea, nici altcineva n-a sesizat vreodată că umbra ei cea nouă avea o formă mult diferită de silueta ei rotofeie. ... - Ce faceți dom'le, vă bateți joc de mine? Ieri alergam către casă, nevastă-mea mă sunase că are urgent nevoie de mine și când deschide ușa ce vede, o umbră. Eu am ajuns un minut mai târziu. Vreți să mă nenorociți, am copii acasă! Concluzia la care ajunge vanzatorul de umbre este realista si de actualitate (din pacate): - Uită-te în jur, toată lumea aleargă numai după umbre noi și scumpe, de marcă, totul e reclamă și imagine. Dacă n-aș ști că în realitate nu umbra îl face pe om ci invers aș da faliment rapid. Secretul meu este că nu las niciodată clientul să afle tot ce știu. Ioan, negustorul de umbre, omul fara umbra, fara prezent dar de actualitate, cel ce are intotdeauna dreptate, sfatul cel bun, cel langa care te simti bine mereu, esti de acord cu el si-ti pare rau cand se muta in alt cartier. Ioan este, sub masca negustorului de umbre, vesnicul Scamator, cel ce ne face sa credem ca-i bine daca avem mereu o umbra noua, performanta. Felicitari, Alin. Esti un scriitor grozav, tu care nu scrii nici poezii, nici proza. Tu transmiti mesaje, iar mesajul textului tau l-am primit cu bucurie. Sper sa fie inteles de cat mai multi. Poate mai salvam ceva... La recitire, st | |
| = de la lume adunate | Alin Pop [21.Mar.05 13:19] |
| mai întâi mulumiri sundarianei și loredanei pentru ajutorul în finalizarea acestei povești. un ochi avizat înainte de lansarea la apă poate face minuni. doi, chiar mai mult mihai salut investirea ta cu nivel pe site, ea aduce un aer proaspăt pe agonia. detectez o anume nuanță de firesc și natural în textele pe care le recomanzi. mai puțin elitism, mai multă emoție, căldură. cât despre cel de față, nu mă pronunț :))) mulțumesc bursucel sărumâna de apreciere, din partea uneia care știe cât de greu e să ordonezi cuvintele unul în spatele altuia, o apreciere vine tare bine. cât despre stilul în care ai fi conturat tu povestea... am doo amendamente. se poate zice că la a treia mea proză dispun (firesc) de mijloace limitate. pe de altă parte se poate spune că m-am orientat singur spre modul de expresie care mi s-a părut șic pentru o poveste cu un picior în cer și unul pe pământ. oricum, părerea ta e la mare preț, am să încerc și alte stratageme dacă ies din lenea ce m-a cuprins de la o vreme carmen ce te-aș mai trage câteodată de urechi. da n-am voie că ești mămică și ăsta e rolul tău după fire. așa că zic doar sărumâna și te las să publici în continuare teoria criticii literare, fără să ai măcar o secundă intenția de a o aplica :) brizule n-aveam neapărat de gând să trec neapărat prin rai, da acum că aflai ce plan de afaceri ai matale, promit să fiu cuminte să primesc și eu un bilet. mersic amadriada frumusețea este în privitor, iată dovada. sărut mâinile amândouă sorin de fapt, mesajul negustorului scamator e un mare mister, unul pe care și eu însumi mă lupt să-l înțeleg. poate că întâmplarea existenței noastre aici este adînc legată de acest mister. poate că ea este chiar unul și același lucru cu acest mister. sau poate că nu e nici un mister și ne-ar trebui câte o bere la amândoi. | |
| = Interesant | Diana Homescu [19.Apr.05 16:56] |
| Interesant subiectul textului tau! Imi place mult stilul, de altfel, imbinarea intre descriere si dialog, si finalul.Eu chiar nu cred ca mai lipseste nimic, bafta in continuare! | |