| = Vames taios cu inima rastignita pe Prut | Mihai Leoveanu [27.Apr.05 10:07] |
| Un loc parca desprins de pamant. Constatare rece, taioasa, care pare a nu mai lasa loc sperantei. Dar mai suntem si noi, poetii de pe www.poezie ro care mai avem cate ceva de facut pe acolo. Si cat te-am asteptat pe acolo, Vamesule, vad ca ai deprins bine rusa (in care eu stiu doar ceva expresii mai mult sau mai putin porcoase, chiar daca este limba unei mari culturi), Veve este un bun profesor! Confratilor de pe site, cititi aceste versuri - veti avea o senzatie de sufocare, pe care doar acela care nu a fost niciodata in Basarabia nu o poate simti. O stea pentru atmosfera creata. Si pentru atentionarea celorlalti. La buna vedere! | |
| + revenire la Vames | Mihai Leoveanu [27.Apr.05 10:13] |
| Iar lipseste steluta... | |
| = Русский хара&# | Ion Diviza [27.Apr.05 10:51] |
| "alerg prin orașul unde zebrele nu sînt animale ocrotite și pietonii traversează strada ca la ruleta rusească" Ai remarcat bine acest detaliu, Florine. Atunci cand am trecut pentru prima data Prutul, la Iasi, am fost impresionat de faptul cum ii respecta soferii pe pietoni. Iti faceau, dom'le, semn sa treci chiar si atunci cand nu te grabeai ori nici nu aveai de gand sa traversezi! :)) La Chisinau, te calca, dom'le, nici nu claxoneaza macar... Sa-ti mai spun ca eu, demobilizat din armata sovietica (de ocupatie, in Germania Democrata) unde am fost doi ani comandant de tanc, aveam o placere sadica de a trece chiar pe sub "botul" masinii, in timp ce soferul imi facea semne cu mana ca imi sparge capul! :))) Русский характер, nu? | |
| + 007 | zabet mihai [27.Apr.05 12:40] |
| Atmosfera poemului tau imi aminteste de Goldeneye si atmosfera filmelor cu James Bond. Placut mult! cu drag mihai | |
| = culoare direct pe șevalet | Laura Aprodu [27.Apr.05 13:50] |
| кайф, cum s-ar zice... mai ales tușa groasă dar subtilă a imaginilor. e ca și cum ai fi scris direct din tub... | |
| + si da: непогода, не& | silvia caloianu [27.Apr.05 15:05] |
| vad aici un Vamesu' postmodern, care nu are nevoie de inspiratie - daca asa ceva ar insemna mai mult decat o Veverita-poezie.ro! :) - procedura fiindu-i nu doar la indemana, dar si, zic eu, pretandu-i-se, intocmai!, firii. poezia aceasta imi aminteste de cea a turistului - pe aceste locuri - Radu Herinean. incitante imi par "peliculele" voastre! hmmm...am citit de mai multe ori strofa: "paznicul patriot de la parcarea din telecentru mă întreabă de românia mare și nu primește decît cinci lei moldovenești neconvertibili" altceva: "visele lui andrei gamarț înrămate în gardul bunicii și expuse apoi la sala brîncuși" (apropo: nu e mai bine "in sala" loc de "la sala"? ) in poezia aceasta au incaput atatea! informatii, emotii...mai mult sau mai putin sugestive... si, ar fi de mentionat: nu oricui ii reuseste o poezie ludica, desi persista iluzia, se intrec experimente... | |
| = Scurtcircuit | Vasile Rotaru [27.Apr.05 16:15] |
| O atmosferă și un ținut în care însuși viul nu poate fi privit fără primejdie, primejdie și absurd care devin banal cotidian. Un univers închegat tocmai din caracterul secvențial al structurii acestuia. Unde orice individualitate este redusa la unitatea cinetică ideală, punctul material, niciodată vizibil dar presupus. Poate aceste unități cinetice rătăcind în plin decor absurd, unde orice comedie bufă este o realitate crudă, vor ajunge să producă un scurtcircuit într-un Chișinău ce vine, parcă, să completeze Ch(ișin)ău-l tragic și funambulesc al lui Galaicu-Păun. | |
| = nu știu ce ar mai fi de spus | Florin Hălălău [27.Apr.05 17:59] |
| Plecasem în oraș cu gîndul de a îi răspunde lui Mihai Leoveanu de la biroul Silviei Caloianu. Găsesc mai multe comentarii pentru care vă mulțumesc tuturor. Apreciez mai ales părerea celor de aici. Mă simt în Chișinău ca acasă, mă sufoc într-adevăr și de aceea mi-am permis să fiu franc. Remarc o dată în plus tablourile lui Andrei Gamarț pe care le-am văzut în ceasul al doisprezecelea și ceva. | |
| = Ch(ișin)ău | Radmila Popovici [28.Apr.05 10:10] |
| Ochiul unora dintre noi o fi făcut bătături la ceea ce-l sensibilizează pe cel înarmat cu atenție și prospețime. Păcat de atîta gunoi și, mai ales, de "întunecime" la propriu și la figurat, ce are a se strecura în retină. În cîteva imagini ai născut o atmosferă amplă. Dură, reală, tristă. Durere provoacă poezia ta și recunoștință. Ajungem să ne simțim uneori singuri în fața propriei scîrbe. Și aceste intervenții, aceste "cutremurări" așternute spre văzul altora, ne mai încălzesc. Dar orice are limită. Trece în altceva. Cu timpul. Florin, Diana, Vă pasă și asta atinge. Simt că nu sunteți unicii. | |
| = părerea mea | Virgil Titarenco [28.Apr.05 10:26] |
| Știu că iar o să mi se dea peste nas că nu sînt patriot și alte cele dar stau și mă minunez și eu și nu pricep de ce-o fi primit textul ăsta trei stele. Și încă vremea nu e trecută să o mai primească și pe a patra. Și mă minunez eu așa și mă uit și pe față și pe dos și tot nu pot pricepe unde e poezia, că eu nu o văd și pace. Da, textul are cîteva imagini care ar fi putu fi exploatate separat și probabil că ar fi născut niște texte lirice dar așa cum e acum nu seamănă decît cu o baclava necoaptă și cu nuci rîncede. Iar asemănarea cu textul lui Radu Herinean este o glumă tocmai pentru că acolo exista poezie. Aici niet. Închei așa cum am început, mă aștept la oprobiul vajnicilor patrihoți dar nu vă amăgiți că orice caleidoscop este poezie. Și asta mi-o spun și mie în momentele mele mai dadaiste, vă asigur. | |
| = o romanie ce moare, dar ce iti pasa tie, Virgil? | Dan Mitrut [28.Apr.05 10:35] |
| Virgil, tu n u trebuie sa te mai miri de nimic. textul asta, desi nu face fata fierastraului tau procustian spune ceva despre o istorie de care te dezici sincer, ca orice cetatean "civilizat" al acestei planete acest text a primit trei stele pentru emotie si pentru durerea de a vedea o bucata de Romanie ce moare pe zi ce trece. si nu e necesar sa fii cinic. incearca ceva nou. trasatura asta ti-o cunoastem deja. cu aceeasi prietenie, Dan | |
| = parere | Cristiana Miu [28.Apr.05 10:45] |
| Incep cu partea asa zis patriota, civica. Din punctul asta de vedere, trebuie sa recunosc ca textul nu m-a impresionat atat de mult. Probabil pentru ca m-am obisnuit atat de mult cu lucrurile astea incat am pierdut capacitatea de a le recepta integral. Dar din punct de vedere al poeziei am putine de reprosat. Pentru ca imaginile sunt sugestive, pentru ca te poarta intr-o lume sufocanta, agasanta, aglomerata si greu de inteles, dar oarecum familiara, oarecum a ta. Reusesc sa simt un om care scrie de-acasa, un acasa asumat, oarecum prin alianta, dar intrat in fibrele fiintei sale, un acasa pe care nu-l poate renega, dar nici accepta deplin, un acasa pe care l-ar vrea altfel si ii lipseste puterea de a-l schimba. Insertiile rusesti mi se par oarecum fortate, desi recunosc ca te duc in atmosfera. Sau rectific, m-ar fi dus daca le-as fi putut citi. Nu intelege, rolul lor ar fi deplin daca le-as putea citi fara sa le inteleg. Recunosc insa ca scrise cu litere arabe ar parea false. Dupa parerea mea, o poezie reusita, convingatoare, care merita citita, gandita, inteleasa si simtita. | |
| = răspunsul celui care "nu-i pasă" | Virgil Titarenco [28.Apr.05 10:53] |
| Și care e legătura dintre întrebarea mea și răspunsul tău Dane? Sau cînd devenim patetici și patrioți e ca în comunism, totul e permis dacă e cu "muncitori și țărani". Hai să fim serioși. Crezi că stluțele noastre emoționale și podurile de flori mîntuiesc Moldova de degringoladă și înapoiere? Și crezi că dacă nu vărs și eu o lacrimă așa la monumentul lui Ștefan nu sînt patriot? Permite-mi să îți spun că și România și Moldova au nevoie mai multă de raționalism rece decît de emoții mioritice. Dar probabil că unul care "a plecat din țară" nu mai are voie să mai aibă opinii din astea, nu? Și iertare că am divagat. Ideea nu era patriotismul ci poezia, sau lipsa ei. Și apropo, de unde știi tu de ce îmi pasă mie sau nu? | |
| = erată | Virgil Titarenco [28.Apr.05 11:06] |
| erată: celui căruia nu îi pasă, uite că acum se va putea spune că nu mai știu nici limba română | |
| = Cer negru tapetat cu indolență | Mihai Leoveanu [28.Apr.05 12:21] |
| Comentariile dumitale, domnule Titarenco, mi se par cel puțin deplasate. Dan Mitruț a spus bine ce a spus. Nu știu pe unde trăiți în aceste zile, să vă țină Dumnezeu sănătos și în putere, dar dacă nu înțelegeți că poezia este o lacrimă pe care n-o puteți înțelege, nu mai dați cu barda... Textul Vameșului este un strigăt, nu o șoaptă. Pentru asta i-am dat prima steluță. Și mi-o asum, chiar dacă unii, precum Domnia Ta, ar vrea să vadă cerul negru tapetat doar cu un singur nume.... În rest, Sărbători Fericite. | |
| = Balboa Island | Mihai Leoveanu [28.Apr.05 12:28] |
| Acum văd. Chiar și pentru cei mai handicapați dintre handicapați, Basarabia nu se poate compara cu Balboa Island... Doar că transpirația miroase la fel... | |
| = Decupaje din Chișinău | Monica Manolachi [28.Apr.05 13:00] |
| Întâi notez ce nu-mi spune nimic la prima vedere și nici la a doua: “clădirea ulimu-ului”, “bantik”, “fata lui bodiul”… Poate o să aflu într-o zi… de asta și scriu acum. Chiar dacă nu știu clar ce semnifică, literele rusești îmi reamintesc de influența slavă pe care limba româna o are cu siguranță. Dar și de niște texte scurte pe care le citeam în copilărie, texte scrise cu litere rusești, dar dacă citeai – am învățat câțiva ani și limba rusă – cuvintele aveau înțelesuri pe limba mea română și așa aflam mici povești. Ceea ce mie mi se păreau niște ghicitori era expresia unei scindări care abia acum îmi reapare... Era ca și cum ne-ar forța cineva să vorbim în română, dar să scriem în chineză, ceea ce la o anumită vârstă e cel puțin paralizant. Sau e ca și cum aș scrie în genul “etă precrasnâi” sau “leț gău mai diăr”… Uuh! Poezia mi se pare ca un tablou pop-art de Rauschenberg. Puțin cam neingurgitabil. Aici observ transferuri primare de idei decupate din mediu, din media și alipite cu o vopsea uleioasă personală aproape incoloră… Parcă rămâne nespusă reflexia asupra mediului, dar poate asta e libertatea pe care o avem de a face supoziții în stil interactiv… Cu drag, | |
| = Domnului Leoveanu | Virgil Titarenco [28.Apr.05 19:23] |
| Domnu' Leoveanu, încercați să nu mă mai atacați cu frustrări din astea că e offtopic. Ce are Balboa Island cu Basarabia? Eu aștept să reveniți la normal fiindcă dacă comentariul meu e deplasat atunci al dumneavoastră e pe de lături. Și hotărâți-vă, poezia ori e lacrimă, ori e strigăt? Sau mîine o să îmi spuneți că e strîngere de gît sau gîdilat la picioare. Eu credeam că știți să apreciați obiectiv lucrurile și nu cu simpatii din astea că atunci și "partidul e-n toate, e-n cele ce sînt, și-n cele ce mîine vor rîde la soare" va primi o steluță, nu? Putem să scăpăm oare de dulcegăria asta balcanică care încurajează mediocritatea? Probabil că unul ca dumneavostră ar trebui să o facă în primul rînd. În ce privește pe unde și cum locuiesc eu nu cred că are nici o relevanță în cazul de față. Iar în ce privește măsura în care pot sau știu eu să înțeleg poezie, cu siguranță că mai am mult drum dar m-ați convins că dumneavostră nu mă puteți ajuta. Mă tem că v-ați rătăcit. | |
| = Stefan Cel Sfant inca mai tanjeste dupa indeletnicirile pamantenilor... | dumitru cioaca-genuneanu [28.Apr.05 21:04] |
| motto: "Si crezi ca daca nu vars si eu o lacrima asa la mormantul lui Stefan nu sunt patriot?" (Virgil Titarenco) Stefan, domn ajuns divin mi-a zis, de toate te iarta de pe-al lui mormant o fata iubesti si mai versi si vin | |