Comentariile membrilor:

+ "Cotcodăcesc cocosii inveliti frumos in folie de plastic..."	silvia caloianu [15.May.05 20:44]
o noua expresie a entitatii tale. din jucausa-nebunatica fire pusa pe glume, imi place cum te transformi - aici - intr-un spirit meditativ, cu emotia temperata, deductiile tale poetice impresionand prin sugestivitate si inedit. ideile de suprafata imi par unele dintre cele mai triste adevaruri. da, " zadarnică fantană retrage-te in adnacul adancurilor si taci...", pentru ca "la ce bun" "să-i dai insetatului apă din palmă...". Zic eu: daca nu poti sa i te oferi integral, pana in panzele freatice...
=  ...	silvia caloianu [15.May.05 20:56]
am uitat: uite ca ai scris "stele mele"...
=  fantana nu poate fi a unui singur insetat,	Gabriela Marieta Secu [19.May.05 16:34]
fantana nu poate fi a unui singur insetat, n-ar mai fi fantana, si insetatul n-ar mai fi insetat ci setila, din povestea lui Harap Alb... Fantana asta spune doar ca: Si mi s-a făcut tarziu... Cotcodăcesc cocosii inveliti frumos in folie de plastic... Si cainii, cainii ăstia cu ranjetul lor turbat de dinaintea ultimului apus... Si eu, ultima ratacire a viselor mele... ceva dintre viata si moarte, ultima moarte, inseamna acel ultim apus... nu al fantanii, al fiintei.
=  visători-rătăcitori	Corneliu Traian Atanasiu [20.May.05 20:09]
Există în textul tău un mod discret de a pune în legătură realități rural-banale cu aspirații și lecturi ce exaltau locul, vatra. O lamentație a resemnării, a neacceptării: Pădure de singurătăți sinucigase... Ce caut eu aici? Stelele mele stau la marginea universului ingenunchiate... Chiar dacă peisajul din jur și cel sufletesc par să se conjuge, fîntîna ta nu a secat. Eu am băut din palmele tale. Și să știi că visele sînt mereu rătăcitoare.
=  Noi ca paduri	Gabriela Marieta Secu [21.May.05 06:41]
Ma bantuie comparatia oamenilor cu padurile.. paduri ratatcitoare... Multumesc de trecere... si inca, uneori cred ca suntem noi visul altora, ca ne iesim din realitate pentru a umple acele vise...