| = Bogdan | InaVoivozeanu [03.Jun.05 15:02] |
| Imagine frumoasă, de forță, de speranță, de încredere... Ai strivit "logaritmi de cuvinte" și ai obținut sentiment. Drumurile pornesc din arcul căutărilor "locul preferat și proscris, pentru a te alinta". Îmi rămâne să tac și să ascult mai departe versul prin șoaptă de "ochi cu fluturi imenși" "...furăm timpului încă o secundă senzuală" Ina | |
| = contra-dragei tale | Ela Victoria Luca [23.Sep.05 01:23] |
| drageuri de secunde care se zdrobesc senzual in baie de mare rontaite de calutii zapauciti de atita indragostire bi-adorind bezmetici bi-senzual si bi-ametral opus (scuze, e licenta poetica, se admite) unul hai altul cea caleasca din scoici s-ar rupe daca logaritmul ar da nr impar la final asa ca pentru o prima maree un prim flux si reflux povata mea este: nu te tatua, doar in suflet ai voie pe trup lasa asa urmele nevazute nu strivi in mojar ginduri ca te paste psihoza si ajungi la salata de cuvinte zilnic de trei ori pastile grav grav grav nu te alinta singur ca e pacat cind atita loc de doi e pe lume si apoi sa nu ai dureri de cap si te rog lasa turcoazele eu le-am dezgropat prima oara si am drept de autor de ochi verzi-albastrii asa ca te rog nu te lua de culoarea mea caci altfel ramai proscris! Ei, uite o contra cum ti-am promis! Nici un text de-al tau nu-mi va scapa de contrat! Misiune nobila mi-ai dat, Imparate! Cu drag, inainte de inhiderea ferestrelor acestora, Ela | |
| = Raspunsuri | Bogdan Groza [03.Jun.05 15:33] |
| Ina, multumesc de trecerea ta pe la mine si te mai astept. Ela, lasa-ma intai sa rad ca prostul de unul singur. :)) Haioasa foc e contra ta. Auzi la ea: "ma paste psihoza si ajung la salata de cuvinte. Pai nu spuneai tu ca-ti palce salata? :)) Asa ca ajung, cu alte cuvinte in farfuria ta. O sa iau si pastilele alea daca-mi spui ca e grav, graav, grav, dar cu turcoazele, era sa scriu turcoaicele :D n-am cum sa modific, deoarece am si eu ochii albastri. Si apoi daca raman proscris, asta este, imi asum riscul. :))) Faina de tot contra ta si te mai astept sa dai cu mine de toti peretii :)) | |
| = melodie de dragoste necenzurată | Negru Vladimir [03.Jun.05 17:10] |
"caut locul preferat și proscris, pentru a te alinta, pentru a mă alinta, până la buze, până la coapse, până la tălpi, până la volatilizarea totală a parfumurilor noastre" Aceasta e una dintre partile mele preferate... interesanta imbinare de planuri, lumi cu marginile difuze, un fel de poezie a crepusculului ocultand mai mult decat reveland. | |
| = frumos poem | Lory Cristea [03.Jun.05 20:06] |
| ,,și, mai dragă ca orice dragă, adumbrită la ochi cu fluturi imenși, mă respiri cu plămânul meu, devenit saxofon, și mă cânți, pe două voci, îngânând o melodie de dragoste necenzurată…`` Ce mi-a placut partea asta din poem !...o frumusete, ca sa nu mai pomenesc de evadarea in noptile de turcoaz. Foarte frumos poem, niste imagini superbe ai creat. drag - Lory | |
| = hm.. sanatosi prin iubire?.. cat de rar! | Sonea Roxana Crina [04.Jun.05 01:04] |
| "și strivesc, fără milă, în mojarul gândurilor, logaritmi de cuvinte nedespărțite în silabe până când extrag din ele numele demodat al iubirii" - ajunge iubirea demodata vreodata? "trupul cu stigmate" "mă respiri cu plămânul meu, devenit saxofon" - asta ma duce cu gandul la pneuma, am inhalat un pricipiu fundamental iar acum imi patrunde in corp, in toate umorile, echilibrandu-le.. pana la acel punct al eucraziei, care e tocmai echilibrul lor perfect, in antichitate se traducea intr-un individ perfect sanatos. | |
| = mai draga decat toate poemele lumii | Dana Stefan [04.Jun.05 13:19] |
| inca o dovada ca cerul se poate surpa intr-un timp daruit peste noi, cuvintele nedespartite in silabe pierzandu-si suflul odata cu parfumurile trupurilor ce se respira.. poem al iubirii, in care orice alta prezenta ar trebui sa fie doar o trecere de-abia soptita si pe varfuri.. | |
| = părere | Liviu Nanu [04.Jun.05 21:23] |
| Cred că te-a inspirat Virtualia. Ai recidivat cu o poezie bună, inițial voiam să te "cert" pentru lungimea frazei, dar aș fi greșit. Poate acel "nopțile diafane de turcoaz" să fie punctul slab al textului, dar și el se pierde între celelalte versuri inspirate. | |
| = Raspunsuri | Bogdan Groza [06.Jun.05 08:15] |
| Vladimir, iti multumesc pentru trecerea si comentariul tau. E bine ca macar un vers din poezia mea ti-a mers la suflet. Asta inseamna ca te regasesti in el chiar si pentru putine clipe. Loredana, ma onoreaza comentariul tau, si daca partea cu pricina ti-e cea "mai draga" atunci ma bucura si pe mine. Te mai astept si cu alte ocazii. Crina, un comentariu scurt dar concis si la esenta. Da, pot sa afirm ca pentru unii iubirea e demodata, iubirea in adevaratul sens al cuvantului, pentru mine nu e si nu va fi niciodata. Ma bucura ca ai surprins exact ce se ascunde in spatele versului "mă respiri cu plămânul meu, devenit saxofon" Da. In momentul in care ajungi sa iubesti simti ca celalalt canta in tine, respira in tine, dar cu corpul tau, sentimentele tale, sufletul tau. Dana, iti multumesc pentru cuvintele frumoase asternute aici, si pentru cum stii tu sa interpretezi "in culori" mesajul meu. Liviule, putina cearta nu-mi strica, daca e spre binele si folosul meu :) Iti multumesc pentru apreciere si te mai astept pe la mine. Cu drag, tuturor | |