Comentariile membrilor:

+ zurgalaul
Florian Silisteanu
[05.Jun.05 00:47]
silvia caloianu pune piatra peste piatra in cuvantul care zideste poezia dinspre limba romana Pentru ea de ar fi sa se mai aprinda o steluta pe care mai apoi sa o agate la zurgalaul acestu poem in zadar ar fi Poeta silvialuicaloianu lasa la drum lung un inceput pe marginea caruia din loc in loc cresc arbori sub racoarea carora cetitorul poate hodini e bine poete, e bine

 =  jurnal-poem
beatrice rodica giosan
[05.Jun.05 01:44]
... atât de-aprins în a simți... fără pauză de respirație,
așa cum e când e...
iar cuvintele, fiind mai mult decât oglinzi,
rămân mereu s-atingă poezia...

 =  ...
Michel Ughetto
[05.Jun.05 08:45]
Frumoasa legatura a primului vers, frumos spus/redat acel fapt. Ramanand la Puskin, sentimentul scrierii tale imi aduce in minte poezia in care ardea scrisorile de dragoste. (Iti amintesti?).

Poemul este gradat; primul vers este cauza acestei simtiri/scrieri, ultimul vers fiind concluzia. Strofa mediana imi place sa o privesc ca pe a doua zi a genezei. Imi sugereaza diferite lucruri.

Doar doua versuri nu imi plac, le vad in plus poemului: "doamne ce te iubesc" (o exclamatie care poate fi controlata mai bine, nu produce acea senzatie puternica pe care poemul o lasa) si "agonizând pe stofe bleu pe stofe mov".

 =  hmmm...
silvia caloianu
[05.Jun.05 07:43]
hmmm...patetismul asta...mie mi-a placut mai mult textul precedent, nu mi-ar fi rusine sa ies cu el in lumne, sa ma reprezinte, eventual sa il citesc, intr-un cerc mai ingust.
dar textul respectiv...hmmm...

 =  ?
Dediu Dan
[05.Jun.05 10:20]
-"pur și simplu un eu fără eu
o pânză pe care s-a pictat o tristețe natură moartă cu sentiment"
-"și uite că nu am avut pene de pasăre măiastră mă poți judecă
ți-am simulat zborul prin mine și nu am avut
nu am avut
grațioase brațe din care să îți picure azurul de minuni pe creier"
-"acum înțelegi de ce te sărutam ca înainte de moarte
agonizând pe stofe bleu pe stofe mov".
Ce-s cu astea,bre Silvia?




 =  comentatorilor mei: de autocritica la indemana...
silvia caloianu
[05.Jun.05 11:05]
Cred ca trebuia sa ma opresc la "acum înțelegi de ce te sărutam ca înainte de moarte" sau sa reformulez neinsinuant, cumva, expresia "ți-am fost cineva care se pierde cu prima ocazie / și se uită". Uitarile sunt necesare, sanatoase, etc., in plus, dragostea nu obliga, iar in textul meu suna ca un repros...

Cu alte cuvinte: am pe cineva care, uneori, plange in mine aiurea, se revolta, carei ii spun ca nu are voie, o atentionez, sa ii fie rusine si, ma intelege, imi permite sa merg mai departe, intr-o alta silvie, dominanta :D

Dane, pentru ca imi ceri explicatii: desi textul e chiar tare-tare personal :D, consider plurisugestive acele citate evidentiate de tine.

 =  Silvia
Dediu Dan
[05.Jun.05 11:34]
Ok,Silvia,or fi ele plurisugestive,dar"un eu fara eu","pene de pasare maiastra","azurul de minuni pe creier","agonizand pe stofe bleu pe stofe mov",hmm,nush,dar imi par nasoale.
Ei,lasa ca mai citesc si mai vedem noi,poate gresesete je.
Deci,poate revin cu un comm mai elaborat.
Numai bene.

 =  Dan, de reprosuri...
silvia caloianu
[05.Jun.05 11:48]
hei, vezi ca zic de "picurarea" azurului aceluia, pe creier :D si inca de pe "brate", mai invoca si tu sombolistica unor notiuni...si daca nu si nu, ce sa mai zic?

eu mi-as reprosa doar bauvarysmul, aerul romantios, in care ma sufoc deja, asa incat...daca mai intru de vreo doua ori :D, pe aici...

 =  Silvia
te-ai declarat diabetica poetic si ce-ai facut? daca intri in coma ce-o sa ne facem noi? simt si acum virulenta cu care mi-ai atacat valurile de ciocolata cand scriam si eu asa intr-o poezie(ca doar eram in al noulea cer...), si acum...? ufff, imi place sa stii numai ca vreau sa existe cineva care sa aibe grija de tine asa camaradiceste.
plec incantat
drag

 =  interesant
Tomescu Ionut
[02.Oct.05 19:06]
citind poezia ta,genul tau imi pare ca seamana putin cu al lui nichita stanescu.am si vazut motto-ul tau.nu vreau prin asta sa pun in umbra sinceritatea care poate se citeste printre randuri.
"ti-am simulat zborul prin mine" imi aduce aminte de o poezie a ileanei malancioiu,o poezie cu pasarea taiata.folosesti elemente simbolistice care par inspirate din poeziile altor poeti.asa ca nu mi se pare foarte originala.poate ca pana la urma cuvintele seamana cu tine.

 =  Tomescu Ionut, cititorilor mei...
silvia caloianu
[06.Jun.05 08:51]
Tomescu Ionut, intr-un text de raspuns - care am rugat sa fie ascuns, pentru ca tare ma mai declansasem in explicatii - iti spuneam: "Ti-as fi recunoscatoare, daca mi-ai lasa aici, in subsolul textului meu, poezia Ilenei Malancoioiu cu acea "pasare" "taiata".

Tuturor cititorilor mei: nu mi-am aflat locul :D, pana cand nu am omis finalul acela patetic si insinuant, din ultima strofa.

Pentru "istoria" acestei file de jurnal :D, las aici:

"acum înțelegi de ce te sărutam ca înainte de moarte
agonizând pe stofe bleu pe stofe mov
pe trupul tău care știa drumul fiorilor parfumați indiscutabil
prospețime oceanică
ți-am fost cineva care se pierde cu prima ocazie
și se uită".


 =  din dragoste
Florina Daniela Bordieanu
[06.Jun.05 10:03]
nu am tihna si timpul acum, Silvia, sa comentez pe larg ce mi-a placut in acest poem, dar nu pot sa trec pe langa el fara s-o stii.
"doamne ce te iubesc îmi vine câteodată să sparg marmura
pe care îmi scrii îmi scrii necrologul"
si
"ți-am simulat zborul prin mine și nu am avut
nu am avut
grațioase brațe"

mi s-au lipit de pleoapa. si tu stii de ce.
e o poezie scrisa cu sufletul, din suflet, pentru dragoste. are pasiune, are culoare si se simte.

d.

 =  pasarea taiata...
Tomescu Ionut
[02.Oct.05 19:06]
asa am reusit sa-ti trimit aceasta poezie.

Pasarea taiata

M-au ascuns batranii dupa obicei
Sa nu uit de frica pasarii taiate
Si ascult prin usa incuiata
Cum se tavaleste si se zbate.

Stramb zavorul subrezit de vreme
Ca sa uit ce am auzit,sa scap
De aceasta zbatere in care
Trupul mai alearga dupa cap.

Si tresar cand ochii,impietrind de groaza
I se-ntorc pe dos ca sa albeasca
Si parand ca-s boabe de porumb
Alte pasari vin sa-i ciuguleasca.

Iau c-o mana capul,cu cealalta restul
Si le schimb cand mi se pare greu
Pana nu sunt moarte,sa mai stea legate
Cel putin asa,prin trupul meu.

Insa capul moare mai devreme
Ca si cum n-a fost taiata bine
Si sa nu se zbata trupul singur
Stau sa treaca moartea-n el prin mine.




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !