Comentariile membrilor:

 =  Andrei
Bianca Iulia Goean
[15.Jun.05 11:53]
Nu puteam lipsi in primul rand de pe un text de-al tau (ok, puteam lipis cu comm-ul, dar nu puteam sa nu citesc ;-)), mai ales daca are in subtitlu citat din The waste land, atat de mult mai fascineaza modul in care te poti lega de fiecare fraza si poate trezi in tine cu totul altceva decat a trezit in alt cititor.
Asa ca imi spun: ia sa vad... ce s-a intamplat in Andrei cu cercul/inelul acesta rotitor...
And I am not at all dissapointed, si revin mai tarziu cu motivele, acum sunt doar in graba, si te trag un pic de maneca, reia textul ca ai erori de editare ;-))
Da, plec destul de ametita de-aici, si nu am baut nimic!

 =  waste land
Bianca Iulia Goean
[15.Jun.05 16:03]
Revin: nu e un poem usor, dar cine are nevoie de asa ceva, (ei, sa recunoastem, uneori...), am intr-adevar senzatia ca totul se roteste incepand cu centrul unei lumi din care nu te mai poti propulsa, (nu cred ca pe roata de rezerva calatoria ar fi foarte usoara), "ocean/dacă l-aș vedea l-aș recunoaște dintr-o mie banalul vis în tirubușonul rotitor al lucrurilor" (ce-ai avut cu sarmanul tirbuson l-ai facut in toate felurile numai cum il cheama nu ;-)), iau totul si ca o ironie, si ca o realitate la care te uiti in egala masura dinauntru (din chiar centrul rotitor), dar si, asemenea omului beat, dinafara, cu distanta: who are these persons? whose life is this?
As mai spune ceva de repetarea sintagmei "gaura sticlei" care, trecand peste faptul ca nu suna bine nici macar aici, mie imi pare si suparatoare.
oricum, cred ca este a doua poezie in care observ imaginea unui accident mai mult sau mai putin de masina. mai mult nu spun.
Da, infinit in sensuri si, mai ales, izvoare acest "The waste land"...

 =  o lume ametitoare si accidentele din ea
Andrei Gheorghe
[15.Jun.05 16:23]
bianca, ma bucur ca ai citit textul, e vorba doar despre o lume ametitoare, despre niste accidente care sunt autentice si probabil vor fi si mai departe, despre gaura sticlei n-am sa comentez, decat ca dincolo de faptul ca poate nu suna bine este si ea un inel in masura in care sticla golita s-a spart, un inel ca si roata de rezerva, ca tot ceea ce te leaga de...amintiri sa zicem. pentru acele "erori de editare" de care spuneai m-am apucat si am pus diacritice, in rest scrierea unor cuvinte legat nu este o "eroare" de acest fel, este o imprudenta si o iresponsabilitate ;-) iar despre tirbuson chiar n-am sa vorbesc pentru ca aici nu este vorba despre orice fel de bautura, ci despre vin ceea c enu e nici pe departe o chestiune reala :)

 =  accidente
Bianca Iulia Goean
[15.Jun.05 21:51]
Andrei, poate ca as fi vrut sa-mi spui ca nu sunt autentice accidentele, dar... uf.
Asa, despre scrierea cuvintelor legat nu m-am indoit, dar celelalte... ;-) mda, marturisesc ca m-am gandit o secunduta ca ar fi intentionate, dar apoi mi-am zis "mnaaaa, no way!". Da, poate ca vedem altfel aici, si-asta-i un lucru bun. Nu mai stiu unde citeam ca in momente foarte importante, in literatura, sa-ti faci chiar si personajele inculte sa vorbeasca mai corect, si, prin analogie, ... I think you've got my point. Si cam asa vad si eu.
Si zi asa, te-am facut sa pui diacritice, tot e ceva ;-).

 =  salutări pentru AGh.
Preoteasa Marinela
[16.Jun.05 00:03]
Frumoasă întâlnire, tocmai la capătul pământului,
chiar îmi era dor de omul cu o mie de războie în el
și în jurul său cu o mie de războaie camuflate, dar
el omul celor o mie de războie fără de rîzboinici,
el, omul rătăcirilor fără de cărări și fără de tălpi,
m-a întâlnit la capătul pământului, ca pe un vis al
amintirilor sale fără de războie dar cu războinici,
ca pe o aripă de înger fără de înger, dar,...
ca un zeu pedepsit de zei, pune pieptul în bătaia puștii,
"în capul rotitor al lucrurilor!"locuiește timpul și sfera!
mașina timpului va lua locul poveștilor,iar el, el omul meu va învăța să râdă și să plângă după cum îi dorește sufletul!


 =  i had not thought death had undone so many
roxana eichel
[16.Jun.05 09:08]
faină continuitatea între "walking round"-"rotitor"-"roată" (de rezervă, ca ultimă soluție), tot formând cercuri textul tău pare să șteargă demarcația între adevărat și fals, între real și”Unreal (City, ca să rămân și eu în "the waste land"), menții foarte bine atmosfera de „curgere” ca și la eliot-deși nu te gândi că te compar cu el și în alte sensuri, și de asemenea are un aspect de scenă tot textul, scena unei săli de teatru în care publicul („l’inconscient, c’est le social”) și-a părăsit locurile pentru a năvăli în jurul unicului actor care își trăiește incoerența “I fought against the bottle but I had to do it drunk”, beție care separă, închide („se-nchide și portiera această mașină pleacă mai departe”)și în același timp furnizează un „spectacol” în care însă nu se oferă decât un fel de nălucă a subiectului („forma pe care scump la vedere n-ai arătat-o tuturor oamenilor”)
are ceva care-mi amintește de „povestea unui gât de sticlă” de andersen, numai că în timp ce acolo absurdul provenea din călătoria pe care actorul principal (sticla) o face neobservat printr-o mulțime de oameni între care sunt uneori tot felul de conexiuni neprevăzute, la tine sticla e cumva depozitar indirect al amintirii, al visului („privesc uimit pe gaura sticlei gâlgâind banalul vis în capul rotitor al lucrurilor”), element esențial al unui tip de trăire care se revendică din ireal și se prelungește (not so) straight on the highway.
mi se pare că paragraful al treilea introduce un soi de proză nu foarte potrivită aici, cu semnul exclamării&alte accesorii, eu cred că textul era suficient de clar și fără fragmentul ăsta. în plus, titlul nu sună tocmai grozav pentru că ai alăturat „capul” și „rotitor”, l și r pronunțate unul după altul nu dau ceva tocmai clar, mă refer doar la sonoritate, în sine ideea titlului e foarte bună.
m-a distrat că la final ai tastat „noimebrie”, asta mă face să citesc „în poala fără noimă a unei femei”. oricum sfârșitul introduce ceva în plus cu luminile acelea stingându-se tot ca pe o scenă where the show is finally done.
a, și ceva din “dazed and confused” spinning, whirling around...
nu-mi face mare plăcere să scriu toate astea tocmai aici în șirul ăsta de comentarii, but somehow mi-ar fi fost mai dificil în alt context. mă bucur că scrii.
me in the wrong crowd.

 =  pe-aici
Andrei, am gasit la tine aici un text interesant scris in felul tau, tu, un magician al cuvintelor... interesant cum poti sa contopesti "masina si roata de rezerva" cu poezia. cred ca ai un typo':"noimebrie"
semn c-am trecut si ca mi-a placut
drag,

 =  vorbirea cu l si r
Andrei Gheorghe
[16.Jun.05 09:30]
'mneata tuturor, mi-am asumat greselile de scriere, probabil nici autorul nici textul n-au reusit sa se mentina lucizi in caruselul acesta. in rest, alaturarea lui r si l in pronuntie nu a fost tocmai voluntara, adica nu putem avea un asemenea control al limbajului, insa dintr-o serie de experiente personale am dedus ca uneori la nivelul vorbirii mai raman spre pronuntie r si l-uri incerte din cuvinte sau din ramasite de cuvinte. textul acesta nu vorbeste ca si cand ar fi un om care reuseste sa vorbeasca (ar fi trebuit sa scriu "care reuseste sa vorbeste" dar poate ca am sa-mi fac personajelesa vorbeasca in cele din urma corect), textul voluntar sau nu traduce o forma de alienare a personajului, mai mult decat o forma de a trai, vorbi corect a acestuia. fragmentul de proza nu este propriu-zis proza, este mai degraba un citat dintr-o explicatie absurda, insa sunt de acord ca probabil reia ceea ce deja fusese exprimat in primele paragrafe. multumesc roxana pentru comentariul acesta si celor de mai sus care ma citesc.

 =  chiar atat de multe greseli
Andrei Gheorghe
[16.Jun.05 09:33]
:) multumesc constantine pentru citatul relevant pentru stilul in care tastez, chiar nu credeam ca am facut atat de multe greseli. imi cer scuze.

 =  ...
simona marcu
[16.Jun.05 11:45]
Mie îmi surâde senzația de dicteu automat controlat, oricât de paradoxal ar suna. Textul susține bine titlul, are nerv și vervă. Am citit cu plăcere. Ca mai mereu.




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !