| = în pernele cu spinări de cai înaripați | Corneliu Traian Atanasiu [01.Jul.05 14:16] |
| Îmi pare bine că te-am găsit și te regăsesc. Ești malițioasă și totuși tandră cu ceea ce ți-a dăruit miraculos viața. Știi bine că o minune rămîne și că trebuie să intri în slujba ei: de-atunci valurile îmi ațipesc uneori în palmă minuscule și alb încornorate După o vorba din popor, orice minune ține trei zile, dar tu ai știut să-i distilezi elixirul. Să nu te superi dacă te rog să citești două poeme ale Mariei Banuș pe care le-am introdus în biblioteca virtuală: Danae și Dar noi. | |
| = binevenita uitare, corneliu | Laura Aprodu [01.Jul.05 14:19] |
| te regăsesc în pagina mea cu bucurie! promit să le citesc diseară. îți mulțumesc de sugestie. maria banuș este una din preferatele mele, deși, în ultima vreme mă rușinez zilnic în fața versurilor lui tomozei. :) noroc că, vorba mea..., moleculele noastre uită. | |
| = Laura, | Valeria Pintea [04.Jul.05 17:52] |
| indraznesc sa-ti scriu aici ca un raspuns la comentariul tau. Sa sti ca m-am gandit de multe ori sa-mi scriu textele la personale sau cel putin unele, pentru ca sunt si eu constienta ca se poate mai bine, dar unele chiar cred ca sunt destul de bune ca sa fie considerate poezii, insa nu ma pot hotara daca sa le scriu pe toate la personale. Probabil pana la urma iti voi urma sfatul. Iti multumesc. Cred ca aveam nevoie sa-mi spuna inca cineva acest lucru. :) Si tu ai fost singura. In rest, critica multi, dar sa-ti spuna ce si cum sa faci nu prea o fac. | |
| = mă bucur că ți-am fost de folos | Laura Aprodu [05.Jul.05 13:52] |
| valeria, normal este nu să critici ca să te afli în treabă, mai ales că se presupune că îți dai cu părerea în pagina unui text de autor. cu alte cuvinte, opinii de tipul "vai, da' ce frumos scrii!" sau, dimpotrivă "uă! ce porcărie!" își au locul numai dacă sînt asezonate binișor cu argumente și, eventual, dacă nu aduce a infatuare, chiar sfaturi. | |
| = Campari Orange | carmen mihaela visalon [08.Jul.05 21:41] |
| Imi place mult clipul acesta despre memoria moleculelor. Mai ales scenografia. Mai ales cronica. Mai ales intensiatea si imensitatea privirii... Revin, carmen | |
| = lui carmen, cu multumire/-i | Laura Aprodu [11.Jul.05 14:50] |
| carmen, îți foarte mulțumesc pentru comentariul tău. așa este, cum zici, e un flash al memoriei, un cîntec interior al sferelor moleculare. scenografia, cronica, intensitatea și imensitatea privirii... ce bine m-ai surprins! cu prea-plecare, a ta, laura | |