| = un cuvant despre ce e aici... | Costin Tănăsescu [02.Oct.05 19:06] |
| Sunt al saptelea vizitator pe taramurile Dorei. Poate ca e cu noroc, ia sa vedem... Imaginile construite de tine aici nu au cusur, pot sa spun ca sunt minunate, le-ai reusit fara sa ma ineci intr-un lirism blegut de care tare mi-e teama uneori cand trec pe strada poezeasca. Textul tau a fost construit din panorame: fiecare vers este o imagine de retinut: imaginea ploilor "ce tes cerul de pamant"(ai reusit un inceput in forta fara indoiala), totusi vezi ca aici m-am cam incurcat la limba, e o problema, dar ai riscat bine... nu o sa continui cu fiecare vers, observatia este pertinenta: fiecare vers este o vedere frumoasa ce o poti trimite celor dragi. Foarte interesanta ultima parte a poeziei. Acolo schimbi registrul... pui in miscare roata si te apuci sa indragesti modeland argila, ne prezinti cele mai firesti si mai umane secvente din existenta noastra, de exemplu: "imbracand copii", apoi vorbesti putin si de poezie... Let me introduce myself, cam asta inteleg eu acum... si-ai facut-o elegant si inspirat, cum dealtfel este intreaga poezie pe care-ai postat-o tu si-o comentez eu acum, ca nu mi-e somn deloc fiindca e cald inca. De ultimul vers nu vreau sa vorbesc fiindca tare mi-e frica sa nu fi inteles gresit. Tu excelezi la forma in acest text, ai "atins" imagini de memorat vizual, si simt caldura peste tot, inseamna ca ai fost sincera si ca eu am raspuns. cu drag, Costin T. | |
| = Nicholas | Dora Violet [01.Aug.05 00:34] |
| Mă bucură când este citit vers cu vers la o muzică a sufletului. Tu ai ascultat și mi-ai făcut auzită în mine poezia acum. Și mulțumesc pentru că uite, acum, acolo unde se împiedicau notele am schimbat cuvintele un pic, atât cât să nu mai bruieze. :) Tare bine îmi prinde când mi se spune unde se poate șlefui un vers. Da, în a doua aprte schimb registrul, e un fel de redicrecționare a destinației. Și ultimul vers care îndreapăt apoi totul într-un singur cuvânt drag vorbește despre legăminte, fie ele în prietenie, în iubire, între străini, sau cu noi înșine. Într-o zi sigur voi rămâne un singur cuvânt. Drag, D | |
| = contra contondenta din avaritia mea nr.8 | Bogdan Groza [01.Aug.05 10:41] |
| e ca si cum as indragi facaletul care ma infioara cand privesc spre furia ta cu o falca in cer si una pe pamant cum as indragi bataile daca as fi un masochist zevzec al orasului sau pusul in lanturi pe un tarm cu crabi si tantarii m+ar pisca toata noaptea focul de tabara sa ma arda ofuscat cand fur zmeura si vantul sa ma plesneasca cand maaventurez printre salcii eu nu stiu cum as putea indragi facaletul tau altfel decat gandindu+ma la disparitia lui sa nu+mimai "mangaie" omoplatii si spatele deact numai daca mai scriu o contra si uneori, fara discernamant, fac cale intoarsa pe inserat, iar si iar, cu spatele doritor de inca o tabaceala intr-o zi voi fi tabacit peste tot si tu vei cumpara de la Bucur obor, alt facalet | |
| = Bodoganeala cu bataie:))))) | Dora Violet [01.Aug.05 11:07] |
| Bodo, zau, la cit de tandra era poezuca mea, la atita bataie cu facaletul visezi tu p-aicea. mai frate, ti s-o urit cu biniele vaz eu, ca iti arde (canicula asta, ravagii face!!!) de piele tabacita!! Pe vremea copilariei mele, cartierul bunciii se numea "Tabacarie", am asistat atunci in-groz-it-a cum loveau muncitorii aia in piei. Aocleu, Bodo, nu ti-as dori vreodata! No, io-te ca amu` vai de linistea ta cu ordine inversata! Drag, D | |