Comentariile membrilor:

 =  Nimic nu-i restul!
Anda Andrieș
[01.Aug.05 13:33]
Ca întotdeauna surpriza vine dincolo de titlu. Aceeasi nuanta profund introspectiva si concluzia cautatorului:
"Nimic nu-i restul"... Eu cred ca trebuie sa ne impacam cu acest nimic, poate, in asta consta linistea. Cine mai stie?!
Drag,

 =  Anda
Adrian Munteanu
[01.Aug.05 13:50]
Ehei, ce lume veche în dreptul revenirile noastre printre nuanțele pe care tot încercăm să le ordonăm, iar ele se întind mereu, pe corzi apropiate, ca să ne îndestuleze trăirile.
Îți mulțumesc că nu mă uiți. Uitarea e la modă. Acum ca și pe vremea în care se spunea că "uitarea e scrisă în
legile omenești ".

 =  Khayam
serban georgescu
[01.Aug.05 14:35]
Un fel de Omar Khayam, parca un pic mai pesimist ...

probabil ca el bea mai mult, cine stie?

 =  de..."incestul secundelor"
silvia caloianu
[01.Aug.05 23:41]
m-a imresionat, frumoasa poezie, emotionanta e starea aceea dictand o interiorizare conditionata: "Iubește, bea și taci"..."nimic nu-i restul", pentru ca "restul", cred, suntem noi insine...
raman sa reflectez asupra "tradarii" unui "incest" care e al..."secundelor"...

+ între două tăceri
Ion Diviza
[02.Aug.05 10:08]
"Nimic nu-i altceva" - scrie într-un poem Nichita Stănescu, iar Shakespeare, prin gura unui personaj, îi "cântă în strună": "Restul e tăcere". Aceste replici celebre mi le-am amintit la lectura poeziei tale; ele consună, poate mai curând sub aspect formal, cu versurile sonetului. Între "Iubește, bea și taci..." și versul final "Și doar tăcerea-n mine a rămas" se consumă flacăra unei arderi poetice intense. Ca de obicei, prozodia e impecabilă. M-am împiedicat puțin doar la rostirea sintagmei "se-mblânzește gestul". Poate încerci să modifici cumva.

În altă ordine de idei, îmi exprim încă o dată regretul că nu am putut veni la lansarea cărții tale de sonete. Dar și bucuria că am primit de la tine cartea cu autograful tău, mulțumindu-ți sincer pentru acest valoros dar.

 =  Răspunsuri
Adrian Munteanu
[02.Aug.05 12:10]
Șerban - probabil. Ar trebui și noi să luăm ceva măsuri ? S-ar putea să fim ceva mai productivi. Asocierea e corectă, dar neintenționată. Ceva - vorba sonetului de mai sus - pătrunde în artere și devine parte din tine, până la asimilare .
Silvia - E reală această stare a restului ce rămânem, chiar dacă mă plasez într-un pesimism marcat. Dar asta e doar așa, ca să am de unde să mă scol.
Incestul secundelor este cam în această linie : șansa ieșirii din noroi, niciodată realizată pe deplin.
Ion - sintagma nu e incorectă. Am vrut chiar să dea senzația de mușcătură, prin ușoara împiedicare în avalanșa de consoane. Dar, mă aplec la voia cititorilor, mai ales ai acelora ca tine, și am făcut deja o în locuire.
Cu drag pentru toți.

 =  Adim
Preoteasa Marinela
[02.Aug.05 20:01]
Adrian, scrii atât de frumos! E pericol să mă faci să retrec la rimă și ritm, prea pui cuvintele exact unde trebuie; cred că m-am îndrăgostit de poezia ta!
Ar fi frumos dacă ai putea veni și tu la cenaclul dela "Castelul fermecat", din Craiova, cred că fantome medievale ar invada versul tău.

 =  Marinela
Adrian Munteanu
[03.Aug.05 10:09]
Pare tentantă ideea și locul desfășurării. Nu știu altceva despre acest cenaclu. Mai știi...?




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !