| = La Multi Ani Dara | Ivășcan Horia [04.Aug.05 11:18] |
| La multi ani Dara, multa fericire, poezii frumoase pe mai departe asa cu ne-ai incantat si pana acum, multa iubire si oameni frumosi in jurul tau. Cu simpatie, Horia | |
| = La mulți ani! | Monica Mihaela Pop [04.Aug.05 11:27] |
Cu mare drag și din tot sufletul, la mulți ani, frumoși și plini-plini de bucurii! Te îmbrățișez! La fel Mariei, felicitări pentru răbdarea și eforturile depuse în a-i bucura pe cei din jur! Cu drag! | |
| = felicitari | Ion Diviza [04.Aug.05 12:17] |
| Felicitari, Leoaico! Si vezi, nu topi cu caldura inimii tale chiar toate secundele, mai lasa-i si Mariei vreo doua, sa stea o clipa aninata de ele, pana vine decembrie cu canicula lui provocata de becurile revelionului si ninsorile de secunde fierbinti... :) Cu drag, | |
| = la multi ani | cătălina vieru [04.Aug.05 12:59] |
| Zilele astea au fost atatia sarbatoriti, ca am epuizat toate formulele de urari din desaga. Sper ca nu te superi daca iti spun 'la multi ani frumosi', mai ales ca e din inima, da?:) | |
| = dara | Vlad Catalin [04.Aug.05 12:55] |
| Dara As fi dorit mult sa contribui si eu cu un text micut, acolo sus, in eseul Mariei. N-am putut. Maria m-a anuntat, dar... Iti urez tot ce-i mai frumos in lume, Dara. LMA. st | |
| = La multi ani! | Marinescu Victor [04.Aug.05 13:51] |
| Din cuvinte puține am încercat să creionez profilul Darei Blu să-l așez deasupra inimii așa cum ghiocelul își apleca capul în semn de smerenie spre întunericul pământului din care a ieșit imaculat. Așa o văd eu pe Dara!! frumoasa te-am gasit in cuvintele Mariei | |
| = 4 august 2005 | Dana Stefan [04.Aug.05 15:33] |
| cu un sentiment foarte asemanator cu albastrul cu care m-ai obisnuit, alatur gandul bun si sufletul strans in prag de aniversare, urandu-ti "La multi ani!" Dara, iar tie mariuco, cele mai alese sentimente. Linea | |
| + Dar de Dara | Daniel Bratu [04.Aug.05 16:35] |
| Nancy, sensibilă urare, de suflet, Maria (Tirenescu), definind suplu versurile Darei si reinventandu-le, Codrina, mistuind veșnicia in coaja unei secunde, Daniela (Dora), imaginand zboruri cu taieturi verzi de pleoape-aripi, Maria (decembrie), cu oglinzi suprapuse pe care versurile Darei lasa urme pana dincolo de luciu, de reflexie, nea Genu, sclipind hatru, cu punctii de haz, Horia cule-gand flori de colt, din profil, colaj de ganduri, versuri mulaj, cu tonuri distincte, un dar frumos, asa cum si sarbatorita, pentru cei care ii citesc versurile este, un dar de dara darului acesta adaug si eu o picatura de “chat-neala”:) “Dar alt loc nu gasisi, mai baiete?”- Avea glas de-auriu minereu, Rasarea din tabele concrete, Apunand intre ingeri, mereu. “Bine-ti sta, lasasi versuri in cete…” La secunda-mi scria … puncte, iar eu, Un vers alb, “La multi ani!”, pe-un perete. Zile si ani fericiti in poezie si viata, Dara!,(.- test) drag | |
| = La mulți ani! | Alina Manole [04.Aug.05 17:46] |
| La mulți ani! Tot ce îți dorești tu să fie în poezie și în viața ta! | |
| = LMA | Elia Ghinescu [04.Aug.05 18:10] |
| La Multi Ani, Dara...sa ai parte doar de poezie in viata! | |
| = La multi ani! | Costin Tănăsescu [05.Aug.05 01:16] |
| Dara, un intarziat La Multi Ani din partea mea, dar nu mai putin calduros decat toate celelalte urari de aici. Din inima iti doresc sa fii fericita! cu drag, Costin T. | |
| = La Multi Ani ! | Negru Vladimir [05.Aug.05 07:28] |
| La Multi Ani frumosi si cat mai mult senin. | |
| = aniversare? | ana maria ozarcevici [05.Aug.05 13:39] |
| la multi ani (cu intarziere!)frumoase cadouri ai primit:) | |
| = Definirea darului Darei | Dara Blu [05.Aug.05 18:52] |
| Nu știu, nu știu cum să spun, cum să încep a vorbi despre darul vostru….spuneam cândva, demult, într-un comentariu la un text personal, că îmi este greu să găsesc cuvinte spre a mulțumi cuiva pentru un dar, așa cum este acesta, „cuvintele de mulțumire de multe ori pot suna a complezență, că așa trebuie; când trebuie să mulțumesc cuiva nu știu să o fac, nu știu decât să privesc și tot ceea ce simt este scris în ochi”… După ce am citit darul, pur și simplu m-am tras puțin la o parte, să beau o cafea cu lămâie pentru luciditate și am căutat în tăcere să mă adun… Și cât de mult am reușit să mă adun, se vede în cele ce urmează. Nancy, mesajul tău spontan și…și atât de…a fost cel care a dat primii picuri pe lacul albastru…și am început să zâmbesc citind finalul, știam că fac poze bune, deși rar am ocazia să mă desfășor așa cum doresc (digitalmente). Maria (Tirenescu), ai reușit să redai prin haiku-urile tale (pentru că sunt ale tale, chiar dacă sunt, hmm, inspirate de ale mele), o notă aparte de profunzime și senzație de dincolo de timp, de margine, pe care fiecare dintre noi alegem să o trecem ori să ne întoarcem, și ca exemplu ar fi „parcul invadat cu flori de nu-mă-uita și vine vara…” ca margine prea mult pârjolitoare ori ploioasă, extremă a anotimpurilor, căutându-și un echilibru fragil odată cu venirea toamnei, poate cel mai echilibrat anotimp din calendar. Citind darul Codrinei Verdeș, am avut o senzație ciudată: îmi păreau atât de cunoscute imaginile din versuri, încât în primul moment nu am știut de unde să iau cuvintele respective; parcă erau ale mele, dar nu erau în forma în care le știam. Și pe măsură ce deslușeam misterul, zâmbeam de reacția mea mirată, asemănătoare aceleia a unui copil care știe ceva, dar nu știe de unde știe și e tare contrariat din pricina asta. Îți mulțumesc, Codrina, atât pentru faptul că mi-am adus aminte din nou cum e să fii copil minunat în fața oricărei noi descoperiri, cât și pentru acest poem atât de frumos alcătuit de tine de sine-stătător. Mi-aduc aminte, Daniela (Luca), când ne-am întâlnit prima dată la Eliad, că mi-ai dăruit o carte poștală înflorită, înflorită la fel cum e sufletul tău, deși mă întâlneai pentru prima dată. Gestul tău m-a contrariat puțin, poate din cauza unui prea mult și concret realism, care mă face să fiu oarecum circumspectă la primul contact cu altcineva. Am simțit amărăciune în ce mă privește văzându-te pe tine cum îți deschizi inima către toți oamenii, pe care tu îi vezi buni și frumoși, dăruindu-le din suflet din sufletul tău. Știi, ai un aer ușor stingher când ți se mulțumește pentru ceva, parcă nu știi ce să faci, pentru că tu faci, pur și simplu faci și vrei să fie viața tuturora mai frumoasă. Însă în acele momente ochii îți devin luminoși. Citind darul tău în dialog cu mine, mi-a trecut prin minte că într-o zi, poate vom face un dialog real la Eliad, pentru că, într-adevăr „apele cerului se fac horă jucând viața pe câmpurilor pleoapelor înseninate astăzi de cea mai simplă fericire a nașterilor”. De asemenea, mulțumesc celor care au trecut, celor care au lăsat semn, deși, cu avalanșa din ultimele zile de aniversări de Lei grei, mă simt ca o pisică mititică, rătăcită la o sindrofie a marilor feline. Horia, tare dragi îmi sunt micropoemele tale și ce frumos ne-am jucat de-a haiku-urile de echinocțiu. Iar tu, Trandafiraș (Monica Mihaela Pop), mă faci să zâmbesc de fiecare dată când te citesc, ca și tu de altfel, Ion Diviza, cu spiritul tău mucalit. Sache, să știi că nu contează că nu ai scris nimic, deși ai fost anunțat, contează că ai avut un gând bun de ziua asta. Pentru gândul asta bun vă mulțumesc și vouă, Linea, Alma, Elia, Luv, Arhonte (aka Chiron, mai nou), Ana Maria Ozarcevici, Victor Marinescu, vouă celor ce ați lăsat un semn. Iar tu, Dedal, împreună cu alți oameni dragi de aici, mi-ai dăruit o dimineață frumoasă, cu tort și înghețată, și versuri, și castele, și umbrele în ritm de ploaie-bolero (asta a fost Tay Tay)…. Cât despre tine, Maria (Decembrie), ce aș putea spune? În urmă cu un an când au început primele portrete, mă bucuram pentru fiecare sărbătorit în parte pentru darul făcut de către tine. Și îmi doream ca odată, cândva, să am și eu parte de un astfel de dar. De fapt, nu eseul în sine era ceea ce mă fascina, ci ideea, ideea de a face cuiva o bucurie (deși într-o vreme au fost discuții pro și contra pe tema asta), și cu fiecare portret nu încetez să mă minunez de munca depusă în realizarea acestuia, pentru că este o muncă migăloasă, care presupune multă răbdare, mult timp, multă disponibilitate, multă energie, nu numai sufletească. Portretele lui Decembrie sunt însă nu numai eseuri, așa cum este cunoscut acest gen, ci reprezintă o altă dimensiune a prieteniei care poate exista într-o comunitate, așa cum este în cazul de față agonia. Dacă Maria nu ar avea un suflet atât de mare încât să cuprindă fiecare autor de aici, mai mic sau mai mare (ca vârstă sau nivel), portretele sale așa cum le știm, făcute de sine-stătător, ori în colaborare cu alte suflete mari și generoase, nu ar fi existat, și nu ar fi existat astfel o parte importantă a elementelor care unesc comunitatea agonia. Și personal, mă bucur că fac parte din această comunitate, deși în ultima vreme numai motive de mândrie nu prea au fost; aș aminti doar disputa artificială amplificată de intoleranța și încăpățânarea părților, uneori chiar reavoință, de a-și menține cu orice preț punctul de vedere, ajustat pe ici pe acolo, în esență însă rămânând același, ceea ce a dus la interzicerea pe site a oricăror texte cu caracter ori potențial antisemit ori comunist (a se vedea http://www.agonia.ro/index.php/personals/133477/index.html, ultimul comentariu), ceea ce este o măsură drastică, mușcând din conceptul de libertate de expresie al agoniei, însă necesară, măsură care sper să nu dureze decât atâta vreme cât este nevoie ca celor care le trec prin minte astfel de texte ori acțiuni să se lumineze și să gândească fără ură, fără părtinire, doar cu puțină bună-credință și bunăvoință. Este păcat să distrugem din inconștiență, indiferență și orgolii acest loc unde fluturii zboară liberi, fără să se simtă constrânși și fără să îi încătușeze cineva pentru că sunt mai mult sau mai puțin acoperiți cu praf stelar mai mult sau mai puțin colorat, armonios ori mai puțin armonios, zgâriind retina. Pentru a încheia, nu mi se pare nimic mai potrivit decât o replică dată de dimineață lui Dedal, Trandafiraș, Tay tay et co.: e ziua mea, zi de vară, a treisprezecea zi a unei zodii solare, și o petrec printre prieteni, cu tort de înghețață și șampanie virtuale, dacă mi-aș fi dorit un dar uitând că eu însămi sunt o dară aș închide această clipă și aș păstra-o ca antidot pentru o alta amară. | |
| = La multi ani Dara Blu! | dumitru cioaca-genuneanu [05.Aug.05 21:31] |
| cei ce pe leoaica Dara poftesc ca sa-si puna ghiara sangera cand vine seara ca ea e mai rea ca fiara | |
| = felicitari | maria tirenescu [02.Oct.05 19:06] |
| La multi ani! De la o vreme, printre numerosii LEI din familie (care m-au tinut departe de Internet), am mai castigat cativa. Dar tu esti o leoaica ce ma provoci sa scriu. Iti multumesc! Tot ce iti doresti! Cu drag, Maria | |