| = Uneori nici o poveste face cât 7 | Balaban Constantin Valentin [02.Oct.05 19:06] |
| Întotdeauna am avut impresia că atunci când vrei să te întorci în leagănul copilăriei trebuie să mai urci o treaptă. Pe treptele clipelor am adormit de atâtea ori cu plăcere ca într-un leagăn, purtând în palmă copilăria, farmecul poveștilor de demult... fericirea. Nu știu de ce, dar ceva îmi spune, (inima zice că ea :) ),că pentru această poezie te-a inspirat o copilărie prezentă, suavă, pură, nu o poză, nu un film, nu amintirile, cât însuși un copil, pe care privindu-l când adoarme te metamorfozează, căpătându-i trăsăturile. Ce frumos e să fii copil când nu ești copil! Și nu mai fii tristă, în somn suntem cu toții iarăși copii... prietenesc, Costel | |
| = trepte | Bianca Iulia Goean [10.Aug.05 10:36] |
| E bine sa mai asculti inima, Costel, aici nu este doar o poza, adevarat, copila e foarte reala; fiind un fel de fila de jurnal, mi se petrece mie. Asa, ca un "how did it happened", mai intai a fost poezia, apoi poza... asa am simtit intoarcerea spre copilarie, ca o scara pe care trebuie sa o urci, poate ca asa este, suntem intr-un fel mai saraci maturi fiind... restul... important este ceea ce te urca pe acea scara, sau cine, si chipul cui se reflecta... aici ma opresc, fiecare va alege ce va dori. Multumesc de semnul lasat, | |
| = Vita de vie | carmen mihaela visalon [10.Aug.05 19:28] |
| Nici o poveste 7 O minune este o minune. Nici o poveste 6 Un pamant este un pamant. Intrebare? De ce oare- 2X un ocol de 80 de zile? | |
| = Neutrin | Bianca Iulia Goean [10.Aug.05 20:31] |
| Carmen, 7 da intotdeauna minuni, chiar vorbeam de curand cu cineva despre minuni si ma intrebam daca ar trebui sau nu sa le luam in calcul inainte de a spune "it will never happen". 6 - stii una din acele zile cand in munti toate se coboara la picioarele tale, in special norii si ai senzatia ca mai ieri pasii tai au calcat pe acolo? incredibil... raspuns: poate nu 80, nu-mi plac termenele in asemenea directii, dar in doi, mereu in 2, or the rest is silence. | |
| = una alta despre copilărie-fericire | Balaban Constantin Valentin [11.Aug.05 00:13] |
| Eu când mă refeream la copilărie vedeam chipul fericirii. Nu știu acum, poate să ajung să cunosc toate tainele lumii, toate înțelesurile, toate minunile, dar mai fericit ca un copil nu cred să ajung vreodată. Pentru că în asta constă tâlcul fericirii, să ai totul când nu ai nimic, deși unii susțin cu mâna pe inimă că fericirea dacă este dobândită cu osteneală este gustată de două ori. Asta, oricum, nu contrazice cu nimic adevărata fericire care costă puțin, pentru că atunci când costă mult nu e de soi bun... după mine, aici pe pământ. Să nu fiu înțeles greșit, maturitatea îmi scoate peri albi și mie, și, făcând abstracție de rândurile de mai sus, sunt perfect de acord cu tine. Despre cea de-a 7-a "minune" a lumii, spune-i că e mai bogată ca noi toți și restul lumii... :)) prietenesc, Costel | |
| = return to innocence | Bianca Iulia Goean [12.Aug.05 16:41] |
| Nu vom fi mai fericiti, nici eu nu cred, si aici ar vorba despre intoarcerea la copilarie, tocmai atunci cand simti ca cineva anume te face atat de fericit incat iti pare ca ai fost si esti numai copil... tocmai atunci cand simti, cum spuneai tu, ca maturitatea te taie pana la os. Placuta revenirea ta, | |