| = On "lagărul din spatele grădinii" | liviu ofileanu [13.Jun.09 13:10] |
| Ela Victoria Luca, caznele acestui iad numit Poezie încă de la Dante, frumusețea textelor șlefuite precum lentilele cunoscutului filofof, încărcarea cu Păcatele celorlalti (citește textele tuturor, inclusiv ale mele), solicită ființa într-un mod ireversibil, ciocanul trecerii timpului, schizofrenia trăirii atâtor vieți care nu sunt ale tale, consumul de gânduri, dragoste și cuvinte, într-un cuvînt TRÃIREA e mai complicată decât ne-o predă filosofia socratiană sau chiar Spinoza. Eu cred cum văd că aici crezi și tu, că fără lirism, poezia reflectă mai puțin culorile lagărului uman, lagăr ascuns marelui public ca un atelier de creație, ca un bruion de care ne rușinăm. Cu pritenie, liviu ofileanu | |
| = Da | Liviu-Ioan Muresan [13.Jun.09 15:41] |
| E de fapt un poem în proză. Pentru Ela toată viața e o poezie, de aceea se desprinde cu greu de lirism, de aceea proza aceasta e poezie. Totul e o figură de stil și se trăieșe așa. LIM. | |
| = Un fragment de noapte | Bot Eugen [13.Jun.09 16:22] |
| pe care l-am citit cu interes. Deși este încadrat la secțiunea în proză, găsesc în el și poezie: "avem între noi alte grădini, putrede, locuri funebre" "trec în hohote convoaie de fantome și nu știm dacă lagărul este în urma lor sau a noastră" "umerii nu sunt de ajuns pentru resturi de sentimente, rupem crengi, buruieni, gândurile noastre bezmetice, felul meu de a nu vorbi..." Ultimele trei rânduri sunt cele la care am rezonat în mod special. Motto-ul extrem de sugestiv. Cu stimă și prietenie, Bot Eugen | |
| = "strecurat printre povești " | Doru Emanuel Iconar [14.Jun.09 11:28] |
| Se spune că fiecare înțelege dintr-o poezie ceea ce regăsește în el. Uite, la felia aceasta de vers mă opresc. trădarea nu omoară pe nimeni rămâne ca o tumoră în corp fantome te vor lega în lagăr lanțuri negre dacă nu vei sfârși ce este de sfârșit Doru Emanuel | |
| = multumesc | Ela Victoria Luca [15.Jun.09 13:38] |
| tuturor celor ce au citit agale si celor ce au lasat gandurile lor, da, fiind diaristic discursul, l-am incadrat la proza, asumandu-mi si poetica lui, cam asa scriu eu cand scriu eu ”jurnal de noapte”, pulsatoriu luminaintuneric. multumesc liviu, liviu-ioan, eugen, dorulet ela | |