Comentariile membrilor:

 =  axă
gena gurau
[15.Jun.09 20:04]
nu-mi permit să mă arunc în a face analiză literară, cu atât mai puțin critică, nici filosofie de buzunar, ci sunt doar un consumator cu părerile la vedere.
îmi place tare mult..învăluirea 'ceea ocrotitoare, da' am doar o nedumerire:
dacă
"nașterea
limită spre plus infinit"
unde se plasează..moartea?

 =  gena
Liviu-Ioan Muresan
[15.Jun.09 20:08]
asta e ideea. Înconjurat în propriul timp speri ca infinitul să se învîrtă în jurul tău. Reacția la devenirea aceea, praf spre trecere. Mulțumesc de trecere.
LIM.

 =  LIM
gena gurau
[15.Jun.09 20:35]
despre timp și 'trecere' am și eu o viziune...ceva mai matematică, e drept.
poate o să scriu ceva despre asta.

băgînd "SPERI" în context, mă plec, tăcînd.
da' nu plec. :)

 =  Ioana...om *sucit*...
ioana matei
[15.Jun.09 21:35]
oglinda spune că aici trecerea...confirmă faptele...nuanțe de...albastru...

"nașterea
limită spre plus infinit."?...
da...un poem filosofic!



 =  Gena, Ioana
Liviu-Ioan Muresan
[15.Jun.09 22:04]
Gena, speri se subînțelege, de aceea nu-l bag.
Ioana, de ce sucut? Așa trebuie să fie cititorul, și chiar înțelege.
LIM.

 =  erată
Liviu-Ioan Muresan
[15.Jun.09 22:54]
sucit :)

 =  plus
Alexandru Corneliu ENEA
[19.Jun.09 10:53]
deci, nasterea ca o limita pozitionata pe axa spre plus infinit!place.salut.

+ vântul cu pescăruși
Tamara Zub
[19.Jun.09 19:00]
Îmi place mult imaginea cu pescărușul care se face praf și cu timpul care e un voal strâns pe umerii autorului, o viziune curajoasă și luminoasă. Eu am o frică teribilă de timp și nu-l văd ca pe un voal, ci ca pe un potop sau un pârjol care vine peste noi. Da, e un text care trimite spre filosofie, mai e și foarte poetic, așa tradus în imagini și îmbibat de emoție. Ultimele două versuri îmi par de prisos, chestia cu plus infinit e prea matematică. Vreau neapărat să ofer o stea acestui "fetus al timpului" care, paradoxal, se simte în siguranță.
Multă poezie în continuare, cu gânduri bune, tama

 =  ACE, Tamara Zub
Liviu-Ioan Muresan
[19.Jun.09 19:54]
ACE, mulțumesc pentru plus și înțelegere. Așa este.

Tamara Zub, frica de timp cred că este caracteristica omului. Ființă rațională, acesta e conștient de propria trecere. Nu doar instinctul conservării, ci și rațiunea existenței/inexistenței duc la o fobie a timpului ce trece. O să mai gîndesc asupra ultimelor versuri. Vă mulțumesc pentru remarcarea poeziei și vă mai aștept cu aceeași încredere.
LIM.

 =  mă înfășor în timp...
Teodor Dume
[19.Jun.09 20:43]
da, LIM
văd aici un poem adevărat elaborat în spirit filozofic, cu esențe și din esențe.
anticomentatorii mei au punctat ceea ce trebuia, așa că nu-mi rămâne decât să te feliocit pentru realizare și să mulțumesc, pe această cale, tamarei zub, pentru evidențierea poemului.

e bun, ce mai...

o deschidere eclipsantă...

*un pescăruș se descompune în aer
oasele albe se transformă în praf
vîntul împrăștie amintirea-i

mă înfășor în timp ca într-un voal
îi cuprind colțurile*

aprecieri, prietene!

cu prietenie,
teodor dume,

 =  T.D.
Liviu-Ioan Muresan
[19.Jun.09 22:37]
vă mulțumesc pentru consistența mesajului și buna înțelegere. Sînteți un fin observator și cititor experimentat. Și asta datorită simțului poetic ce vă însoțește. Cu deosebită recunoștință, LIM.




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !