= devieri | Petru Teodor [03.Sep.09 03:03] |
soarele-apus nuanțe reci copacul umbra sa in lac și frunza-ngălbenită în cercul tot mai larg, mai larg și podul vechi trosnind în palme o coardă-nerv ce amorțește-n toamnă ___________________________ * am răsucit un pic cuțitul cu culori pentru a da impresia de relief; sper sa vă placă. cu respect, pt. | |
= Mihaela, ai surprins schimbarea ... | marius nițov [03.Sep.09 08:39] |
Mihaela, ai surprins schimbarea nuanțelor dintre cele două lumi, anotimpuri, un fel de punte între pictură și poezie. Melancolia domină de la primul la ultimul vers, atinge un punct maxim aici, multă sensibilitate : "lacul se unduia printre frunze roșiatic ca primul sărut" și închei într-o aură schimbarea asta de tonalitate și culoare "o frunză îngălbenită se odihnea în cercuri de lumină." O poezie bună de vizualizat. | |
= petru, marius | Mihaela Roxana Boboc [03.Sep.09 09:53] |
Petru Teodor, îmi place paleta ta de culori, toate respectele mele pentru un om iubitor și creator de frumos. Marius Nițov, da, o poezie vizuală, mi-a plăcut sesizarea ta despre puntea între pictură și poezie. Frumos spus! Mulțumiri pentru cuvintele frumoase. | |
= Da | Liviu-Ioan Muresan [03.Sep.09 11:45] |
s-ar putea renunța la umele civinte. Mie îmi place și așa. Are o muzicalitate aparte. LIM. | |
= ioan | Mihaela Roxana Boboc [03.Sep.09 12:02] |
Mulțumesc, Ioan pentru comentariu. Da, cred că se poate defini poemul prin muzicalitate. | |
= er | Liviu-Ioan Muresan [03.Sep.09 12:09] |
unele cuvinte, scuzată să-mi fie graba. | |
= cercuri de lumină | ioan ravel [03.Sep.09 12:38] |
o incursiune molcomă la limita dintre imaginar și real, acolo unde muntele se răsfrânge-n ape; sau la limita dintre poezie și pictură, acolo unde culoarea se topește-n cuvânt; aș încerca să evit "ramuRI RUmenite" și să condensez puțin textul; e doar o părere; numai bine! | |
= ioan ravel | Mihaela Roxana Boboc [03.Sep.09 15:39] |
Ioan Ravel, ai interpretat frumos textul. mulțumesc pentru observații. Numai bine! Mihaela | |