| = coane, recunosc: | gena gurau [29.Sep.09 09:17] |
| am intrat special pentru textul ăsta și, parol, am făcut-o cu tot "simțul logic elementar" ițit curios pe problemă. am urmărit 'polemica' începută pe marginea modurilor verbale, în speță imperativul lui 'a fi'. m-am dus la bibliotecă și am luat Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație - ediția a IV-a din 1983, una dintre cărticele mele preferate pe vremea aceea - unde spune clar la cap. III - Gramatica și problemele de ortografie și de ortoepie, la subcapitolul 'Verbul', pctul. §127, pag. 22 următoarele: " Imperativul negativ al verbului 'a fi' se scrie cu un singur 'i': nu fi supărat; imperativul pozitiv se scrie cu doi 'i': fii atent." coane, am crescut cu și am luat întotdeauna de bune chestiile astea din micul îndreptar!! să-nțeleg că nu ar fi fost indicat s-o fac?! pana mea! păi deveniți total derutanți, mai ales când uite, cum faci acu', vii și ne bagi sub nas praful iscat de mințile fierbinți și înfierbântate ale autorităților în domeniu. din chestionarul propus de tine am sărit deliberat peste punctul a) din Nota 1. chiar nu prezintă interes imediat. am intrat direct în b) pentru că mi se pare vital. pentru absolut toți. răspunsul meu îl știi deja: y. ( chit că opțiunea mă duce direct cu gândul meu defect în zona cromozomială și parcă simt o mică jenă..dar ăsta-i alt detaliu nesemnificativ. so, x-a de mine alege y-ul.) recunosc cinstit că o fac în urma anilor de grație în care eram formată de către sistem, o fac și acum pentru că așa am învățat, dar dacă ceva, cumva este altfel, te rog vino cu argumentație aferentă. nu numai că sunt deschisă noutății probate și justificate, dar o și asimilez cu cea mai mare bucurie. cât despre aberația indusă de către 'normatoarele' cu pricina, și anume a patinării continue între două sau mai multe jocuri de glezne, devine un film macabru ca perspectivă, dar stupid din start. so, cum rămâne să ne mai vorbim limba? ps. Nota 3 este de nota 10! :)) am mai găsit și asta: http://dexonline.ro/corect.php | |
| = sunt stângaci, prin urmare sunt de râsul lumii! | Adrian Firica [29.Sep.09 11:31] |
| evident că e y, dar fără altă explicație, alta decât aceea a cramponării bizare de dreptul de a norma, asta fiindcă așa vrea mușchii normatorilor, fără a furniza explicația,da!, existând, poate, numai aia de a da chestiunea, an de an, prin testele de limbă. fac pariu că norma va fi schimbată! păcat că nu faci exercițiul "a". te-ai alege cu ceva bani de buzunar, amendând chiar "normatoarii", sau o să-ți satisfaci orgoliul, făcându-le niște amendamente verbale ... bine simțite. pentru că mă inviți să fac un exercițiu de logică elementară, vin și întreb: care este logica impunerii celui de-al doilea "i", în cazul cu pricina? eu unul consider că e de aceeași natură cu aceea a faptului că opinia publică e tentată să-i critice pe stângaci: uită-te și la ăsta, e stângaci! | |
| = Anticonjunctivul sau povestea lui "păi de-aia" | Călin Sămărghițan [29.Sep.09 12:44] |
| Chomsky vorbește de "gramatica regenerativă", Piaget că nu există o învățare explicită a regulilor gramaticale (am răsfoit câteva din lucrările mele de seminar de cu ani de zile în urmă, nu vă închipuți că țin minte astea!), dar ce mi se pare interesant este că Heidegger spune că omul n-ar fi putut inventa limbajul (dă exemplul infinitivului, verbul complet decontextualizat) și că înainte de a vorbi, omul trebuie să se lase interpelat de către Ființă (trag spuza pe turta mea, după cum se vede). Ce vreau să spun este că legile gramaticale au intervenit după instituirea limbajului (până la urmă logic, nu?). (Tolkien în opinia mea e un caz aparte, dar demn de luat în seamă, el inventează un întreg limbaj și nu numai, căci "invenția" lui se întinde până în topos și etos și mai mult, până la crearea unei mitologii a mitologiei înseși.) Deci limba e un organism în continuă schimbare și evoluție (Saussure parcă), iar noi „inventăm” regulile după care ea decurge de la sine. Acest absurd îl frizează Adrian Firică aici. Asta am spus-o privind „nota 2” în speranța păstrării brevetului respectiv, dacă ediția definitivă a DOOM-ului tot n-a apărut încă, așa cum ne asigura dna G. P.-D. Pe mine mă zgârie, dacă îmi dați voie să-mi spun și eu of-ul, noua ortografiere a lui „nici o” și „nici un”. Gata, că deviez. Apoi, ca notă a „notei 1”, interesant de spus mi se pare faptul că modul de formare a imperativului afirmativ de la "a fi" înregistrează singura excepție din limba română la acest capitol (ia forma conjunctivului prezent pers. a II-a, și nu se formează după indicativul prezent pers. a III-a, cum o fac toate celelate verbe din limba română, intră aici și cazul câtorva prescurtări – vreo 3, a duce, a face, și încă una sau două). Boon, dar să mergem mai departe și să punem întrebarea: cum se construiește conjunctivul prezent? Păi regula zice că din forma de indicativ prezent. Dar verbul „a fi” este neregulat, iar forma de conjunctiv „nu bate” cu prezentul nicicum. Deci, ajungem la problema: de ce se scrie la conjunctiv prezent cu doi i? Întrucât e iarăși excepție, deci iarăși nu avem regulă, răspunsul cel mai corect ar fi „păi de-aia”. E pur și simplu o convenție. De ce? Nimeni nu știe. Așa este. Așa o fi vrut cineva odată și a zis atunci: păi dacă SEAMÃNÃ cu infinitivul, atunci nu face conjunctivul din indicativ prezent, ci din infinitiv. Deci, pentru că "seamănă". E până la urmă o convenție impusă de „normatori”, convenție ce se sustrage regulii generale, aceasta fiind exact ceea ce vizează Adrian Firică prin acest articol. Că de-aia! Dacă aveți alte opinii, sper că se subînțelege că accept orice altă părere, dar să aibă același brevet amintit mai sus de către autorul articolului. Și mai vreau să adaug, dacă tot avem atâtea excepții la "a fi" și vrem să scriem corect: imperativul se scrie ÎNTOTDEAUNA cu semnul exclamării, indiferent că e poezie sau că e bilet din Lună. Nota 3: da. Eu n-am citit până acum ceva de Adrian Firică și să nu fie interesant. Dar nu parangheliile astea voiam să le spun. De fapt știi ce voiam? Eu voiam să-ți spun că la "Nota 4" îți răspund în particular. La un coniac. | |
| = la nota 1,b raspund: | serban georgescu? [01.Oct.09 11:18] |
| VIII CU VIII, MORTII CU MORTII | |
| = settled, coane! ...psst..șerban!! | gena gurau [01.Oct.09 14:29] |
| cred că logica elementară devine parfum în cazul de față. te invit eu, în contrapartidă, la alt exercițiu-provocare: dacă tot te lauzi că ești stângaci ce-ar fi să-mi demonstrezi că te poți folosi de chestia asta, în maniera ta stângace evident, și execuți, de pildă, un contrabas la două mâini. ( că tot era pe undeva un contrabas prea mare. :D ) necesar imediat: o coală de hârtie, cele două mâini stângi din dotare, utilate cu două creioane ascuțite aidoma și un fluier. de start. fluierăturile mulțimii...mai încolo. asta app de reacția opiniei publice relativ la stângăciile unui stângaci. în copilărie am fost păcăliți că, cică, stângacii ar fi mai deștepți. so, FII deștept, coane! mulțimea te cere!! :))) un ps mic pt demența azvârlită de șerban aci: ok, ăia cu ăia, iar ăialalți idem, fiecare cu mama lor. da' comatoșii, undi?! | |
| = Ipác fi! | Adrian Firica [01.Oct.09 23:10] |
| Călin, Șerban ... văd că și voi vă dădurăți foc la valiză. Urmează, din câte înțeleg eu, să fim arși pe rug. Tutun am. Pentru asistență am pregătit un scurt discurs. ... Ca principiu de viață, eu consider că e mult mai bine să mă opresc din vorbire sau/și din scriere două secunde, chiar mai multe, uneori ore, poate zile, și să judec construcția, decât să spun sau să scriu ceva ... cum s-o nimeri – mai ales când audienței îi pasă! Româneasca vorbită e una destul de sonoră, iar cea scrisă e una ce se vrea cât mai fonemică. Păi, nu ne rămâne decât să stăm bine cu auzul și cu vederea, ca să o scoatem la capăt. Specialiștii “vocaliști” spun așa: - consoana f e una fricativă și surdă; - vocala i e una închisă, o articulăm prin partea de dinainte a cavității bucale, nu ne pune să ne rotunjim buzele, ba o și nazalizăm când o inserăm prin fața câte unui afurisit de n – instinctiv și invincibil de exemplu! Când le punem împreună – consoana f și vocala i –, ele nasc un verb de toată frumusețea: a fi. Sună bine, sună frumos și nici nu-ți chinuie mâna când e vorba să fie scris, fiind făcut din două biete litere. Ei, dar dacă lucrurile par simple la prima vedere, după băgarea bietului verb prin hățișul normelor, te apucă durerea de cap și de limbă vorbită și scrisă. Să luăm acum și câteva norme la scărmănat: 1. MODUL IMPERATIV are formă afirmtivă și negativă și numai la persoana a II-a. Exprimă: ordinul, îndemnul: Învață! Pari! Mergi! Dormi! 2. Modurile imperativ forma negativă și conditionalul-optativ se formează cu ajutorul infinitivului scurt. 3. Verbele de conjugarea a IV-a – care la infinitiv se termina în i (a citi, a ști, a acoperi, a sui, a contribui, a fi, a auzi, a fugi, a minți, a mântui, a orbi etc.) – nu primesc nicio terminație la persoana a II-a singular, deci nu mai au încă un i final. Pentru control, comparați cu verbe de altă conjugare. 4. Imperativul pozitiv al verbului a fi se scrie cu doi de i (fii bun, fii cuminte). Primul i face parte din rădăcină, al doilea este desinența persoanei a II-a. – damna normatoare!, vezi că ai uitat să pui semnul minunării (!) după fii bun! și fii cuminte! Parcă, parcă pe aici ceva se bate cap în cap cu altceva ... Ei bine, ia să vedem cât de justificată e iodizarea în scris a imperativului pozitiv a verbului a fi? Să-l răstim cu gura, cu vorba. Eiii, sună că e iodizat? Mie nu-mi sună: fii bă!. Îmi sună: fi bă!, fi și tu bărbat! Așa că, fiindcă tu, măi verbule a fi, nu m-ai supărat, îți pun și o vorbă bună înainte: Ipác fi! | |
| = . | gena gurau [02.Oct.09 01:01] |
| ...un foc, domnul meu, pentr-o ultimă fărâmă de tutun?! de unde crezi că este vâlvătaia aia pe rug? :)) m-am ars. știu. dar mai știu și că doar m-am jucat (și cu focul). am revenit chitită să mă apuc de exercițiul de la punctul a) dar, contrar spuselor tale, nu doresc un ban de buzunar din așa ceva și cu atât mai mult să-mi satisfac orgoliul. așa că, scuzele mele pentru ultima mea intervenție și felicitări pentru a ta. chiar este un exercițiu de logică elementară de toată frumusețea. poate a ajutat și faptul că este bazat. | |
| = pedeapsă comutată | Adrian Firica [02.Oct.09 12:13] |
| Aha, ne-a fost comutată pedeapsa, în locul arderii pe rug, suntem trimiși pe o insulă pustie. Avem de ales între: o cisternă plină cu vin, un manual de gramatică și Gena Gurău. Băutură nu luăm – fiindcă ne-a spus Sorescu că e de prisos. Nici manualul de gramatică nu-l luăm, fiindcă e incomplet – adică exact acolo unde ne așteptam să găsim ce ne interesa cel mai tare, adică în tabelașul cu modul imperativ al verbului „a fi”, găsim următoarea glumă proastă: „Afirmativ: tu cântă! voi cântați! Negativ: tu nu cânta! voi nu cântați!”; ori, noi de glume proaste suntem sătui până peste cap. Așa că, o luăm pe Gena Gurău cu noi. Să te ții nenică, să vedeți voi acolo ... spargeri de norme ortografice și ortoepice! Accesați!: http://www.romaniandolls.com/books/007manual/Manual03/GRAMATICA/fi.h | |
| = adrian, fii atent! :))) | gena gurau [02.Oct.09 12:33] |
| "a fi - modul IMPERATIV Afirmativ: tu cântă! voi cântați! Negativ: tu nu cânta! voi nu cântați!" :))))) păi, da! fie totul o cântare pentru-a noastră încântare! tot te-ai jucat atât de mișto cu articularea vocalei 'i'. o facem melodios, parol! chiar am apreciat raționamentul, coane. :) și am realizat și unde am gafat, curiozitatea bat-o vina!! despre norme, numa' de bine. au devenit de-a dreptul...ortopedice. s-au cam desființat cu tot cu normatori/oare. ps. dacă tot ai pus problema, pot opta pentru o croazieră?! pot?? mai puțin mă interesează destinația, da' fie și insula aia pustie. cu o condiție: ia-l totuși pe Sorescu, te rog... | |
| = Gena, a fost acceptată ideea necesității unui îndrumar ortopedic | Adrian Firica [02.Oct.09 14:06] |
| Plecăm Gena, plecăm, dar numai dacă o să convenim că, pe parcursul croazierei, scriem: „Cărțile normelor junglei ortografiei și ortoepicii limbii române – îndrumar ortopedic”. Dacă-mi aduc bine aminte, pe Mawgli o femeie l-a învățat să vorbească și să se comporte ca toți ceilalți oameni, nu? | |
| = scapă cine poate!!.. :)) | gena gurau [02.Oct.09 15:09] |
| just! femeia niciodată nu poate fi considerată doar om. :D cât despre văru' mowgli, hai mă!, era doar un copil... da' am o nedumerire: la ce bună scrierea îndrumarului dacă tot plecăm?! să băgăm foi din el în câte-o sticlă pe care s-o azvârlim peste bord, așa, doar de dragul ideii? eu am altă propunere. să organizăm croaziera pentru exclusiv normatoarele și normatorii specialiști pe problemă. pentru început. ..bine, mai trebuie pe-acolo și-un bucătar, ca să nu ajungă ăștia să se mănânce între ei. mă refer, de vii. tema: 'a fi sau a nu fi profi' adică profi în meseria, profesia, ocupația de a emite și susține normele ortopedice mai mult sau mai puțin șchiopătînde. scopul: degrevarea majorității de acțiunea mai sus amintită, prin opțiuni multiple. ca de pildă: aruncarea peste bord, borș la prânzul colegilor, naufragiat forțat pe insula pustie...ș.a. ..ăă...vezi filmul, nu?! restul agendei ți-l las ție în grijă. | |