| = strecor și eu aci... | gena gurau [17.Oct.09 13:38] |
| ..doar un umil punct de vedere (copy-paste) al unui hibrid plasat undeva între stahanovismul nedeclarat și oblomovismul practicat: "Imi place munca, mă fascinează. Pot sta ore în șir să mă uit la ea." ( Jerome K. Jerome) acu', deh, recunosc: mă resimt nițel. m-am îmbolnăvit de atâta stat în...boală. dar nu m-am defectat suficient cât să nu aprofundez simpaticul benderism, în cel mai amical mod. mulțam de pont! :)) | |
| = și | Liviu-Ioan Muresan [17.Oct.09 14:12] |
| cu toate acestea, societatea funcționează nepăsătoare. Pentru că excepțiile amintite, asemeni multor altora, țin în primul rînd de personalitate. A te comporta asemeni unui anumit model poate fi un efort supraomenesc de conștiință, încît un concediu medical nemeritat te poate trimite în cea mai gravă boală posibilă. LIM. | |
| = Gena, Liviu | Liviu Nanu [17.Oct.09 20:05] |
| Gena, l-am citit și eu pe Jerome K. Jerome, e un autor care a tratat tema cu talent și umor. Mai sînt și alții, desigur, dar despre ruși au scris mai puțini. Preferatul meu este Tom Hodgkinson, e a făcut o sinteză a fenomenului, pot spune că a nivelat niște căi deschise de alții înaintea lui. Liviu, ai și tu dreptate în felul tău. Un drept obținut prin fraudă, prin urmare nemeritat poate da sindromul „bomboanei amare”. Cei sensibili n-ar trebui să apeleze la astfel de subterfugii. Dar cînd știi că statul te fură în cel mai josnic mod, că patronul vrea să stoarcă totul din tine, că munca ta nu e răsplătită așa cum ar trebui, o reacție mi se pare firească. Deja există modele, așa cum spui, dar există și o reacție în masă, organizații care deja au un manifest și au găsit modalități de exprimare, de la luări de poziții pînă la fapte. Dar despre asta, cu altă ocazie, subiectul este amplu, ar fi păcat să-l epuizăm în cîteva cuvinte. | |
| = Despre muncă, numai de bine! | Ioan Jorz [17.Oct.09 22:09] |
| Liviu Nanu, îmi plac textele unde se vorbește de muncă la modul neangajat, fără patimă. Stahanov a fost una dintre paradigmele ideologiei neo-marxiste (v. întrecerea socialistă) preluată și de proletcultismul românesc (țării mai mult cărbune) dar și de originalul capitalism mioritic, unde lopata - zisă și "inima lui Stalin" - a fost înlocuită cu șmecheria de tip Ostap Bender. Am reușit, cu succes, ani buni, să fiu asistent la C.S (construcția socialismului) dar îmi este din ce în ce mai greu să fiu și asistent la C.C (construcția capitalismului) așa că "sindromul Oblomov" îmi apare ca a treia cale, atunci când lenea va fi considerată boală cronică, netratabilă. Între timp, "Vițelul de aur" a devenit bou, cu pașaport românesc și drept de vot. Mi-a plăcut acestă "personală" - pentru că mi-au plăcut și Ilf și Petrov, mirându-mă foarte, la vremea respectivă, că o editură ca "Univers" le publică opera. Cu amiciție, Ioan J P.S. Vezi că sunt câteva "scăpări din tastatură"! | |
| = omul | Anni- Lorei Mainka [10.Mar.10 16:38] |
| omul se trage din maimuta lenesa, cea harnica, salahoara a ramas maimuta! VA ROG SA-mi spuneti daca a aparut Bicuta - adica pe carte carte , pe hartie, ma dor ochii daca mai citesc multe pe monitor! | |