| = Vasile Munteanu | Ottilia Ardeleanu [07.Dec.09 19:54] |
| Un frumos refugiu în Somn, frumoasă descriere: “am carnea transparentă ca un felinar de cimitir în care zi de zi iubirea veche aprinde-o candelă…”, apoi în postura de Rana paradoxa, “râia stelelor îmi ține loc de piele cele mai de negăsit pietre sunt perle”, finalizând într-un stadiu în care devii fabulos: “mă simt dintr-o dată fioros și manin ochiul mi se îngustează a canin ce nu va rupe gâturi de cocoare dar va răpi din cercurile apei căprioare” Ultimul vers întărește ideea de vis și, în același timp, o zicală: “se spune despre ce-ai ucis în vis că-i moare moartea”! Un poem în care visul este de domeniul fantasticului. Însă, este de considerat faptul că poetul se inspiră din acest vis și va scrie. Va scrie cartea. Impresionant, ca de obicei! Ottilia Ardeleanu | |
| = . | Vasile Munteanu [09.Dec.09 10:44] |
| mulțumesc. mult. | |