| = Simfonia lupului | Monica Manolachi [20.Dec.09 02:05] |
| Am auzit de romanul acesta, însă nu l-am citit până acum, așa că, de curiozitate, am parcurs articolul. Pot spune că am aflat câte ceva despre tematică, despre faptul că este o critică țipătoare a trecutului comunist și a trecutului mai recent și că are un stil dificil de urmărit. Comparațiile cu alți autori sunt binevenite. Totuși, nu este foarte clar cum parodiază metoda proustiană. Mi-a creat confuzie afirmația că prima parte a cărții este “de-a dreptul proustiană”. Poate ar fi fost bine de menționat la început pe scurt particularitățile metodei prustiene, pentru ca apoi să se poată face comparație prin exemplele menționate. Aș mai avea de spus și că nu știu dacă acel “nouă, românilor”, de la sfârșitul primului paragraf, este cea mai fericită circumscriere a publicului cititor, acum când granițele sunt deschise. Mi se par cam nepotrivite disjuncții de genul noi/ei, români/occidentali, est/vest într-un mediul cultural ce se dorește a fi din ce în ce mai mult bazat pe relație. Poate sunt subiectivă, dar acesta este primul impuls. Am lăsat aici un semn și în ideea că poate altcineva l-a citit și ar avea o părere. Cu prietenie | |
| = Simfonie sau rock? | tincuta horonceanu bernevic [20.Dec.09 08:25] |
| Încerc de ceva timp să-l termin. (romanul) Nu este o carte ușor de citit, dar mie mi-au plăcut mai ales pasajele despre cele două fetițe ale sale. Aduc un strop de normalitate în text. Aduc a simfonie. Restul e un fel de muzică rock, ascultată la maxim. E un alt mod de a scrie. Deși mi-ar fi plăcut ca textul să curgă mai bine. tincuța | |
| = mare atenție la ce vă imaginați că e grele! | dan mihuț [03.Jan.10 14:51] |
| dragoș, faza asta e antologică: "Într-o zi, când stăpânul calului n-a fost atent, aceștia i-au săltat calul și i-au sudat copitele pe o platformă metalică destul de groasă. Băiatul a urmărit scena urlând de spaimă, la fel ca și țiganul ce a sărit la bătaie dar a fost el cel agresat; dovedindu-se însă neputincios, și-a luat calul asudat, care vărsa deja sânge după ce i se decupaseră patru tălpi metalice din acea placă… Orice asociație de protecție a animalelor l-ar putea acum acuza pe M.D. Popescu de îndemn la barbarie." n-am înțeles cum poți suda copitele unui cal pe o placă metalică, probabil potcoavele unui cal. însă, ceea ce nu înțeleg este ce caută invocarea vreunei asociații de protecție a animalelor în cazul unei ficțiuni? nu mai poți nici măcar să-ți imaginezi un context precum cel invocat fără să primește amendă? sau chiar închisoare, nu? hai, ca e chiar antologică faza! | |
| = Copite, potcoave, placa de metal decupata in jurul lor | Dragoș Vișan [06.Jan.10 16:54] |
| Copitele sunt prinse de potcoave. Potcoavele au fost sudate de acei sadici. Apoi, zice D.M. Popescu, le-au scos de pe placa de metal, tot cu ajutorul aparatului de sudura. Eu, ca cititor, invoc asociatia de protectie a animalelor pentru cruzimea celor fabulate, descrise realist aici. N-am dreptul? | |