| = "să-l chem." | Nicolae Popa [29.Dec.09 07:45] |
| "Prind puternic marginile ascuțite ale cutiei din care încă se scurge în tină rășină iar în ceruri, sufletul tatei într-o curgere lină. O răsucesc dintr-o parte în alta, lărgind marginile pământului" Paul, e dimineață și e multă zăpadă în jur. Sărbători Fericite! | |
| = . | Vasile Munteanu [29.Dec.09 08:38] |
| esența: "marginile ascuțite ale cutiei/ din care încă se scurge în tină/ rășină/ iar în ceruri, sufletul tatei într-o curgere lină."; cu alte cuvinte, "piatra spre centrul pământului, iar pasărea spre centrul universului". la prima lectură, mi-am zis că, dacă rima nu ar fi așa de monotonă, ar fi un cântec reușit; dar am recitit; este un bocet; și este bine că rima este astfel. un cititor, Vasile Munteanu | |
| + lărgind marginile pământului | silvia caloianu [29.Dec.09 18:21] |
| Mie nu mi se pare un bocet... E o durere traita de un barbat ("Sar în mormânt înjurând groparii neîndemânateci."; "Greutatea sa ca un ghem îmi stă acuma în mâini") si, durere spusa de un poet: "iar în ceruri, sufletul tatei într-o curgere lină. O răsucesc dintr-o parte în alta, lărgind marginile pământului" - religie-filozofie-poezie. Sa ai sarbatori linistite, Paul, si frumoase, pe cat se poate! | |
| = . | Vasile Munteanu [29.Dec.09 23:03] |
| lărgind inclusiv marginile înțelegerii: vorbeam despre "bocet poetic"; care nu este bocet; este poezie; dar diversitatea instrumentarului poetic este numai la îndemâna acelora care îl întrebuințează adecvat. oricând, Vasile Munteanu | |