| = ''ochii noștri cu greu deslușesc păsările albe'' | cezara răducu [17.Jan.10 20:23] |
| foarte frumos.foarte alb rara | |
| = păsările albe și mari precum norii... | Teodor Dume [18.Jan.10 16:30] |
| e un fir fără noduri aici și îmi place. tocmai de aceea ți-aș sugera să pornești direct din titlu, să elimini *de ceva timp* din primul vers *în mine două ființe se hrănesc din același sînge își șoptesc bucuriile și tristețile asemeni arbuștilor altoiți* e doar o părere,LIM, scuză-mi intervenția. e un text care mă face să mă opresc și să mă uit la ceea ce sunt... plăcut cu sinceritate, teodor dume, | |
| = Răspunsuri | Liviu-Ioan Muresan [18.Jan.10 17:18] |
| Cezara, Teodor, Petruț. Sînt onorat de trecerea dumneavoastră pe aici. Îmi face plăcere că ați afirmat aceste vorbe bune despre poezie. O să țin cont de observații. Aveți dreptate domnule Dume, așa o să fac acolo, la început. LIM. | |
| = LIM | Ottilia Ardeleanu [18.Jan.10 17:23] |
| Titlul este deosebit, adică: au trecut niște ani de când…! Să-ți trăiască cele două ființe care "se hrănesc din același sînge își șoptesc bucuriile și tristețile asemeni arbuștilor altoiți"! Cum poate fi mai frumos exprimată iubirea? Numai un poet cu suflet cald poate aduna, într-o succesiune de figuri de stil "frumos colorate, zemoase", “bucuriile și tristețile… și pofta vieții veșnice pogorînd în semințe”. Finalul este plin de înțelepciune și este superb. Felicitări, Liviu-Ioan Mureșan! Ottilia Ardeleanu | |
| = Ottilia | Liviu-Ioan Muresan [18.Jan.10 22:09] |
| vă mulțumesc pentru urări și remarci. Mă bucur că ați ales finalul. LIM. | |