| = semn... | Petruț Pârvescu [20.Jan.10 16:28] |
| *** am citit cu placere. n.b. Preceptul cel mai înalt al creștinismului, cel de a iubi pe dușmani este acceptat de către prozator. Legea talionului este redusă la tăcere. Sionismul anunțat în răspunsul bătrânului arhivar Hillel nu-i doctrină ideologică, ci se referă la refacerea Cetății eterne, Ierusalimul, la sfârșitul veacurilor, prin adunarea la Judecată a tuturor popoarelor. | |
| = Nedumerire! | Anton Vasile [22.Jan.10 20:29] |
| N-am citit Golem, dar n-am reușit să mă dumiresc care este legătura celor nouă capitole cu ,,numărul plotinian al Enneadelor.’’ Să ne transmită Golem acest mesaj, cum că trebuie să studiem cele nouă Enneade ca să accesăm cunoașterea? Există această legătură între Golem și Enneade? De unde rezultă? | |
| = despre ezoterism & neoplatonism la G. Meyrink | Dragoș Vișan [23.Jan.10 11:53] |
| Se pare c-ar fi. O carte a lui Gustav Meyrink, pe care a publicat-o aproape-n 1915 este intitulată "Fața verde (Jurnalul unei iluminări)". A fost tradusă la noi prin 1992. Mai are un roman, publicat prin 1927, înainte de-a muri. Acolo e vorba de metempsihoză. | |
| = motivații subiective | Miriam Cihodariu [23.Jan.10 13:51] |
| Mi-e mi-a plăcut mult cartea. Doar că la motivele strict legate de cum e construită și cum curge lectura s-a adăugat și un motiv foarte subiectiv și frivol: "În sfârșit, o carte unde apare un personaj cu numele meu care nu e nici măicuță, nici prostituată, nici babă." :) | |
| = despre numele de Miriam + numarul 9 al lui Plotin | Dragoș Vișan [23.Jan.10 14:51] |
| Eroina Miriam, fiica arhivarului Hillal m-a impresionat in special prin evocarea episodului cu painea, la brutarie. Faptul ca Pernath crede intr-o minune a credintei ei, corelat cu ideea plotiniana ca spiritul universal o sprijina pe Miriam,ca cifra 9 nu-i doar aceea a capitolelor roamnului, ci si cea a lunii cand e sarbatorita nasterea Sf. Fecioare Maria (septembrie) mi se pare un motiv in plus ca acest roman sa fie considerat si roman de dragoste. In fond, are happy end. Cititorii intuiesc, la sfarsit faptul ca Pernath ajunge intr-un fel de palat al nemuririi. Casa de pe o inaltime a Pragai este luminata de iubirea lui Miriam. Daca nici Gustav Meyrink nu a indragit, pana la epuizare, exact ca si Al. Macedonski sau Mateiu Caragiale al nostru ezoterismul, sistemele gnostice de gandire ale lumii, inseamna ca neoplatonismul n-a lasat nicio urma in literatura universala. Ceea ce dupa opinia mea, este o contradictie, o concluzie falsa. Chiar am de gand sa citesc bine celelalte doua romane ale lui Gustav Meyrink. Sa constat gnosticismul, atmosfera de roman istoric (ce urca exact ca in "Jurnalul lui Dracula" de Marin Mincu pana in epoca elisabetana in Anglia. Motivul lui Ianus brifrons, motiv ezoteric, este mult mai bine reprezentat de G. Meyrink in romanul sau din 1927 decat de catre Eugen Brabu in romanul "Ianus" ori n "Caietele Princepelui". Eroul din acest ultim roman al lui Meyrink are cam aceeasi febra a cunoasterii ca messer Ottavio din "Princepele" sau ca Hrisant Hristodulos din "Saptamana nebunilor". Evocarea Angliei medievale, a cruzimilor careia i-a cazut victima si Maria Stuart este, sper, captivanta. G. Meyrink livreaza documente din aceavreme, abordand un lexic specific, arhaizant, dar si libertati delimbaj asemanatoare cu cele din cantecele goliardice si din Francois Villon. Starile de transa, visele groaznice ori initiatice se succed in romanul din 1927 cu repeziciune. Biografismul pe care insistala noi generatia douamiista isi poate gasi la Meyrink un reper indiscutabil, vechi de aproape un secol! | |
| = Plotin, gnosticismul și ezoterimul | Anton Vasile [24.Jan.10 12:47] |
| Vă admir cultura enciclopedică, dar nu pot fi de acord cu legătura între neoplatonism( doctrina plotiniană îndeosebi), ezoterism și gnosticism, chiar dacă neoplatonismul a lăsat urme în literatură. Încercarea de a face o legătură între neoplatonism și ezoterism sau gnosticism e forțată și neconformă cu doctrina plotiniană. Plotin a respins vehement gnosticismul, chiar dacă unii discipolii s-au lăsat prinși în capcana acestei doctrine. ,,Spre deosebire de gnostici, spune exegetul lui Plotin, Pierre Hadot, Plotin afirma că lumea spirituală nu este nicăieri decât în noi înșine[…] iar viața interioară( de reținut) îi apărea scăldată într-o viață dumnezeiască.’’(Pierre Hadot – Plotin sau simplitatea privirii, p. 69). Gnosticilor care disprețuiesc lumea, Plotin le replică: ,,Dumnezeu trebuie să fie prezent în toate făpturile… […] Dacă însă ar lipsi din lume, atunci și din voi ar lipsi, și n-ați mai putea spune nimic nici despre el, nici despre ființele care vin după el(II9,2,16,24). Pentru gnostici la fel ca în maniheism , lumea materială e rea. Pentru ei, Cristos nu s-a întrupat niciodată și nici nu a murit , ci doar a fost asociat de discipoli cu acela cărora li s-a arătat. E adevărat că elemente gnostice au apărut în platonismul mijlociu, dar nu în neoplatonismul plotinian, care le-a respins vehement. | |
| = Despre discurs filosofic si nu numai | Dragoș Vișan [01.Feb.10 14:19] |
| Domnule Anton Vasile, apreciez foarte mult sugestiile dumneavoastra, dar eclectismul filosofic lui Gustav Meyrink se potriveste daca este turnat in matritele mai permisibile ale artei. Eu n-am de ce sa ma intreb de ce autorul amesteca perioadele sau sistemele de idei ale platonismului cu cele ale gnosticii, gandirii lui Plotin. Paradoxul este dat de modul prin care mitologemele (trairile de esenta mistica pe care le are ca om scriitorul G. Meyrink) sunt livrate potrivit firii fiecaruia dintre personajele sale mai importante din "Der golem": Miriam, arhivarul Hillel, Athanasius Pernath, Charousek. Va stimez foarte mult, d-le Anton Vasile, promitand ca o sa fiu atent sa nu ajung eu, personal, la un eclectism neponderat, la o copie nefondata a eclectismului lui Meyrink (Cabala, crestinism, gnosticism, spiritism, neoplatonism, karma). Capcanele "eonilor", ale zeitei Isais cea Intunecata apar la tot pasul din proza acestui mare initiat, insa eu cred ca am invatat sa ma feresc bine de ele. Va astept cu multe alte comentarii, in special de ordin filosoficla opera lui G. Meyrink. Cred ca o viata de om nu ajunge ca sa-i intelegem acestui prozator austriac intentiile. Mai am redactat si alte eseuri despre proza sa, care vor aparea foarte curand. Ma ocup si de personajul Charouseck, si de Miriam. Discursul revoltei si discursul blandetii ating la ei adevarate culmi. Toate capitolele acestui roman pot fi jucate pe scenele teatrelor, mult mai bine decat "Azilul de noapte" al lui Maxim Gorki; multe scene de carciuma, de ghetouri sarace (ziua ori noaptea) au o savoare aparte. Tehnicile foarte elaborate ale acestui roman-teatru pot fi redate performant si de spectacolul teatru-dans. | |
| = Golem este un tâlc al pietrei si al omului | Petru jipa [04.Feb.10 14:33] |
| Golemul gnomic, pitit in inima de stea, Ascunde piatra din fiinta ta si-a mea. | |