Comentariile membrilor:

+ Text bun
George Pașa
[14.Feb.10 19:44]
Aici, da, este un text scris cu multă sensibilitate. Parcă ai pleca de la renumitul vers eminescian: "Și-n stingerea eternă dispar făr de urmă." Deși, la o lectură superficială, se poate crea impresia de lucruri deja spuse, deja auzite, totuși este impresionantă această situare a ființei undeva, în miezul ființării, acolo, de unde se simte mai bine și finalul unei piese cu actori ce mimează trăirea, și suavitatea crinului, și apusul soarelui. Totul, în opinia mea, trebuie citit și ca o participare a ființei la această perpetuă stingere. Pentru că numai din acest contrast se naște și lumina. Până la urmă, menirea există undeva, dincolo de apus.

Apare și aici repetiția, dar mi se pare inspirată pentru construcția unui text concis, dar inspirat, eliberat de tropi, care lasă în urma sa impresia unei reușite estetice.

 =  Erată
George Pașa
[14.Feb.10 19:48]
Să-mi fie scuzate unele repetiți și tautologii.

 =  și eu...
Ecaterina Bargan
[14.Feb.10 20:00]
...care aveam mari dubii că nu va fi clasată în atelier. chiar nu am spirit autocritic. mulțumesc, george, azi m-ai înseninat.
mulțumesc pentru deschidere și pentru frumoasa interpretare a celor mai simple cuvinte.

 =  o poezie concluzie
Liviu-Ioan Muresan
[14.Feb.10 22:13]
Mă bucur că domnul Pașa a înstelat poezia aceasta. Ea pare simplă, chiar simplistă la prima citire. E nevoie de o persoană cu ochiul format pentru a repera profunzimea ascunsă dincolo de versuri. Faptul că m-am oprit asupra acestui text e un real cîștig pentru mine. Am citit cu mare plăcere.
LIM.

 =  nu as fi dat stea
silvia caloianu
[14.Feb.10 21:16]
pe mine nu m-ai entuziasmat. sper ca te simti bine, ca... de ce ai aborda la anii tai o tema ca aceasta?

 =  de ce nu mă mir!? :)
Ecaterina Bargan
[14.Feb.10 22:14]
îți inteleg perfect atitudinea, silvia, fiindcă nici eu nu mă las emoționată/mișcată de asemenea texte. am mai spus, din perspectiva mea, personala aceasta e la graniță de prăbușire, ținându-se într-un fir foarte fragil, dar care, paradoxal, îi sensibilizează pe unii. m-am gândit că a nimerit în pagina principală din motiv că am încadrat-o în personale.
gândul acesta mi-a venit pur și simplu, nu ține de o vârstă anume sau de vreo boală incurabilă, sunt bine, merci. am vrut să găsesc o asociere a "stingerii" cu o anume imagine și să văd consecința. era un experiment din genul - cât de slab pot scrie ca totuși să păstrez textul în categoria celor admisibile - în ultima vreme îmi testez limitele, de la apogeul ghinionului pînă la sublimita consecvenței în scriitură. mulțumesc că ai spus, silvia, si pentru sinceritate.

 =  liviu
Ecaterina Bargan
[15.Feb.10 12:19]
multumesc si tie de apreciere.

 =  N-am "față" dar steluța o merită!
viorel gongu
[15.Feb.10 14:17]
Nu am "față" dar mă exprim, dacă nu cumva va fi dat comentariul la gunoaie. Cred că steluța este meritată. Condensarea mesajului, dar numai atât cât a fost nevoie este fericită. Imaginile , aparent la îndemână, în această asociere curg frumos. Sensibilitate și potențial.
În altă ordine de idei...cum poți să te temi de ceva ce nu cunoști?
N-ai călcat pragul atelierului vreodată.. așa că, un locatar pe veci al atelierului te roagă să nu mai cochetezi pe tema asta. False modestii ținând seama de ce este în urmă...

 =  atât...
Teodor Dume
[15.Feb.10 12:13]
nu știu de ce dar acest text m-a surprins plăcut cu atât mai mult cu cât mă simt foarte aproape de starea de aici. autorul si-a delimitat câmpul de desfășurare și surprinde foarte bine doar în câteva rănduri.

citit cu plăcere,

același,
teodor dume,

 =  semn
Victor Țarină
[10.Dec.18 14:27]
Katy, părerea mea este că numai un tînăr poate să vorbească atât de natural și pur și trist despre propria stingere. Și e bine încadrată. Apreciez cum cu mijloace simple ai creat un fior liric de asemenea intensitate. Felicitări!

Victor

 =  viorel, teo, victor
Ecaterina Bargan
[15.Feb.10 16:17]
viorel, sa inteleg ca ne-am imprietenit cu poemul acesta. prin atelier am trecut... oho... de cate ori... peste cateva zile vei avea ocazia sa-mi citesti textele pe care le-am sters in timp, inclusiv pe cele din atelier. acum avem aceslasi nivel presupun.

teodor, multumesc ca ai rezonat.

victor, iti dau dreptate, altfel nu mi-ar fi venit gandul.

multumesc.

 =  Ecaterina Bargan
Ottilia Ardeleanu
[15.Feb.10 19:05]
Cred că este doar o închipuire despre acea stingere, prezentată ca un vîrtej, este avîntul tineresc de a zice chiar și despre lucruri foarte îndepărtate.

Cu drag,

Ottilia




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !