| = . | Ecaterina Bargan [14.Mar.10 01:35] |
| ma regasesc in acest text, din perspectiva fericirii vazute si simtite prin prisma lacrimii. ficare strofa este un strop esenta metafizica, o sclipire poetica ce are forta de a cuceri. | |
| = Ioan-Mircea Popovici-melancolic | Nache Mamier Angela [14.Mar.10 10:47] |
| ecaterina are dreptate poemul are un farmec evident,emotiile sunt concentrate si difuzeaza parfumul straniu al sentimentului poetic un fond meditativ invita la un mare voiaj în MELANCHOLIA | |
| = din clipa ce-a trecut | Ioan-Mircea Popovici [14.Mar.10 13:43] |
| parea ca se intinde povestea-n mine iar ca lumea-i o minune in care toate-s dar si ca-ntr-o clipa vie e flacara si-i cant si-n valurile vietii de vrei gasesti pamant si-n noile intinderi din clipa ce-a trecut gasesti trepte de scara cu noul inceput si-n fericirea noua se tine intr-un punct intregul loc de sprijin in care toate sunt mai zic un pic de tarmul ce-i inca-n promoroaca mai las sa cante Tympul cocorilor ce pleaca si trec prin jugulara tangente la-nvelis si nimeresc cararea ce-i plina cu pietris iau loc de multumire chiar scara-n care azi pe treptele mirarii tin vraja-n care arzi ..................................... Credinta-Nadejdea-Dragostea | |
| = i-am primit | cezara răducu [14.Mar.10 15:42] |
| au sosit aseară. i-am descătușat de întâmplare și i-am trimis înapoi. cu alt nume. nu se ma numesc cocori. rara | |
| = Duminica scărarului sau taina fântânii | Călin Sămărghițan [14.Mar.10 17:29] |
| Se spune că-n fântânile adânci chiar și-n timpul zilei se văd stelele. O astfel de oglindă urcă și coboară pe fir poetic în duminica scării. Dincolo de nisipul întâmplării, lumini. ”Acum/ și iarăși acum” nu e doar o formulă poetică ci o stilizată incantație liturgică. Lacrima cerului e apa fântânii. Poezie de atmosferă dar și o coborâre mistică spre străfunduri de sensuri și simboluri (”simboale” mai corect, pentru a păstra încărcătura arhaică) ce vin de departe: fântâna și piatra, lumina și unda, vulcanul/focul și lacrima. Mesajul e ambivalent: urcușul spre înalt e totodată și coborâre spre inimă, dezlegare de ”întâmplare rară” surprinsă în vers, taina clipei căzute. | |
| = asa e mult mai bine Ioan | Anni- Lorei Mainka [14.Mar.10 18:20] |
| bravo, te-ai tinut de cuvint si ai taiat faza....rima e buna, dar de dragul rimei nu tai in carne vie pe scarile digului am fost si eu aseara - lumina farului e fost blinda, am trecut de ploaia de duminica ma bucur ca scrii , noi nu mai avem hirtie | |
| = umbre cu aripi | Ioan-Mircea Popovici [14.Mar.10 19:34] |
| asta seara am urcat pana la jumatatea scarii apoi am coborat iar la dig la capatul digului umbre cu aripi si-n toate se arata un chip dintr-un senin in care se aduna dulceata din pelin si-n nevointa scarii trei bucurii se strang hranind mereu iubirea cu fericiri ce plang | |
| = alta poezie | Anni- Lorei Mainka [14.Mar.10 19:40] |
| in comul anterior ti-a reusit o poezie slefuita | |