| = . | nica mădălina [28.Mar.10 20:42] |
| e o bază bună pentru o povestire scurtă. dacă s-ar merge și în direcția lui a povesti ceva, și nu doar în cea a lui a descrie. așdar, pentru stil. câștigat deja. dar așteptarea momentului în care va apărea dincolo de el și firul epic, care să ajute fixarea temelor pe care le abordezi. căci ele există, dincolo de ludic șși formulare. și nu se reduc la umorul negru al gratuității absurdului. cred că atunci se va trece dincolo de aparența aceasta de exercițiu de stil. | |
| = . | nica mădălina [28.Mar.10 13:00] |
| uitasem: candență e ironie acolo? dacă da, de ce virtuozitate apare scris corect? | |
| = mădălina | remus eduard stefan [28.Mar.10 13:39] |
| nu este ironie. sunt expresii extrase din ghidul de conversții al melomanului ascultător de cinteze mecanice | |
| = Nu mai ai nici o scăpare! | Aurel Sibiceanu [28.Mar.10 14:10] |
| Prietene, cu durere îți spun că nu mai ai nici o scăpare, că nici un leac nu-ți mai poate restaura normalitatea! Ești un veritabil angardist întârziat. Deja te bănuesc a fi rodul morganatic al împreunării lui Stamate cu Pâlnia pe care el a făcut-o celebră! Doamna Nica spune că lipsește firul epic. Așa este, lipsește, dar din el cred că ilustra dumitale mamă, Pâlnia, ți-a confecționat un ciorap care-ți folosește drept cagulă literară. Cu toate astea, nu mă pot abține să-ți amintesc îndemnul unor prieteni, anume că la talentul tău ar trebui să umbli îmbrăcat în haine lungi, cum ar fi: Nilul, Gangele, Amazonul, Mississippi, etc! La așa ținută ți s-ar potrivi pantofi din crocodil! Cu perenă admirație! | |
| = Ce-o mai gândi în continuare Remus Eduard Ștefan?! | Dragoș Vișan [28.Mar.10 19:21] |
| După ce am făcut incursiuni printre prozele domnului Remus Eduard Ștefan, constat următoarele: 1. Sunt redactate cu a mare dragoste față de limbajul artistic. 2. Au acțiune, au plan, au mecanisme ori structuri narative - fin echilibrate - însă aparținând unei sfidări a logicii bine regizată și condusă, precum o fugă bachiană. 3. Personajele-fantoșe ajung să se reifice, de exemplu în supermarket, unde intră cele două sarmale (în vorbă, scăpând de gura furculițelor iubite), iar clienții se transformă, aproape la comandă, în produse ieftinite - aici este vorba de parodierea duratei interioare bergsoniene (fugit irreparabile tempus). 4. Kitsch-ul cintezelor din această povestire are o particularitate aparte. Ducesa nu este nici ea altceva decât un principiu în sine kantian, o monadă leibniziană, un fel de Deus absconditus scolastic, o abstracție, un număr de aur sau un rege Mitras cu urechi de asin, precum soțul ei (reprezentantul trustului imbatabil)etc. Pedeapsa lui Apollo reîncarnarea - adică o ispășire a greșelilor pe care le fac cei anchilozați în reguli, în fixisme, în sistem. 5. Remus Eduard știe ceea ce este și Urmuz, și Arghezi, și Gellu Naum, și Cristian Popescu. Aici pare mai comportamentist decât în prozele anterioare, însă alegoria lumii artificiale, cibernetizate derivă dintr-un fantastic bine asimilat. Aș acorda nota nouă, spre zece prozelor originare ale lui Remus Eduar Ștefan. Ceea ce gândește, în sinea sa, asta este mesajul euristic de bază! | |
| = Corectare | Dragoș Vișan [28.Mar.10 19:22] |
| Rectific. Originale! | |
| = steaua sus răsare în ritm candențat | remus eduard stefan [28.Mar.10 21:11] |
| corectez. mulțumesc mult de corectură. sunteți toți niște simpatici. de aceea mai postez și eu din când în când pe agonia. vă doresc tot ce e frumos. | |
| = Adenda, ananda și Vivekananda | Aurel Sibiceanu [29.Mar.10 01:02] |
| Noaptea mă încurajează să am o recoltă bună de spaime. În ceea ce te privește! Și, mă rog frumos, este normal să provoci, nu discuții, ci polemici? Că Dumneata scrii o..., nici nu mai știu cum s-o numesc, o aia,peripatetică în strănut și cu cometa-n glas... și pleci acasă, te dai pe-o parte și Domnul știe ce și cum visezi iresponsabil... În vremea asta, noi stăm cu frica în sân, că deh, pe stradă trec camioane cu remorcile pline cu doage. Trecerea camioanelor este un adevăr imuabil și numai somnul rațiunii Dumitale te îndeamnă să dormi, și să faci, în timpul somnului, semne obscene realității. Ca apoi să te trezești și să scrii de parcă ar cânta cucu când vrea nucu... Cum spuneam, stăm cu frica în sân, nu care cumva din camioane să-ți sară o doagă direct în proză! În atare situație, în care doaga chiar te nimerește, am fi puși în situația de a te propune cetățean facultativ al butoiului lui Diogene. Și ar mai fi ceva! Vai de steaua ta! Ai auzitără că Universul se deplaseză înspre... roșu? Surâzi! Te gândești la Supernovă sau asta te viseză chiar pe tine! Bref, se admite! Dar cu noi ce ai frate? Bagă mantră, frate, fără număr... | |
| = cam pe cand un roman? | Antrei Kranich [29.Mar.10 15:52] |
| cred ca acest text, cat si altele pe care ti le-am mai citit, ar putea sa compuna un roman super interesant. ai un tatlent deosebit de a-ti impune propria realitate, cu atat mai mult cu cat o faci si credibila. A | |
| = semn... | Petruț Pârvescu [29.Mar.10 18:55] |
| *** n.b. un text bine articulat, ironie, limbaj interactiv, realitati duale. o alegorie moderna, postavangardista. felicitari! | |
| = as remarca | Kosta Vianu [30.Mar.11 19:12] |
| trecerea prea brusca de la timpul prezent al verbelor la imperfect. cand un autor opereaza astfel, trebuie ca are o justificare in logica textului. fie imi scapa mie, fie e alt clenci, dar nu am inteles acest joc al timpurilor verbului intr-o proza altfel bine articulata ca mesaj si ca intentie de comunicare. sa ma explic: proza incepe cu un tablou aproape concret, afectand o realitate construita ad-hoc. Mai apoi, prin utilizarea timpurilor trecutului, planul apropiat se estompeaza, trece in fundal, pierde din certitudine. In final, folosirea din nou a prezentului induce confuzia planurilor, plasand intreg textul intr-o zona incerta, spatial si temporal vorbind. Daca in intentia autorului a fost sa zapaceasca total povestea, s-o aneantizeze, s-o atomizeze, ei, bine, a reusit. Si da, daca s-ar povesti ceva, ar fi ceva. Asa, e descriptie pura, chiar daca maiestrit confectionata, in scopuri care, mie cel putin imi scapa pentru moment. Astept cu interes orice continuare. KV | |