| = dincolo de cuvinte | Ioan-Mircea Popovici [09.Apr.10 21:59] |
| sunt scrieri în care lumina e stransă în piatră sunt pietre care de sărbătoarea izvorului tămăduirii asudă la Dervent pietrele cresc din pământ sub formă de cruci "- Ce liniște. Și noi formăm degeaba cordonul acesta lung. - Nu chiar degeaba. Mai luăm din apa sfântă. - Tu crezi, răcane, despre ce se spune? Despre cruci? - Sunt de pe-aici doar. Au ieșit singure. Precum ciupercile. ....................................... - Ia uită-te, pietrele acestea chiar asudă. Plâng crucile. Oamenii se vindecă!" | |
| = lui Ioan-Mircea | Dragoș Vișan [10.Apr.10 21:06] |
| Mulțumesc. Am scris acest poem cu mare patos. Mi-am zis că trebuie să vină Derventul la mine, dacă eu nu mă duc la el! Poate alții mă vor găsi cam deplasat, că exagerez, că istoria încreștinării n-a fost atât de sângeroasă, încă de acum 19oo de ani, în Dobrogea! Eu am văzut pe-acolo, înspre Durostorum (nici nu știu dacă era cetatea pe atunci, pe vremea Sfântului Andrei și până la Decebal) o baie de sânge, că nu degeaba e și colind cu Sfântul Andrei, cântat așa superb de corul constănțean Herisma! | |