= "săltând în lumină" | Alexandru Gheție [23.Apr.10 19:15] |
toată poezia te tine in asteptare... o asteptare pentru acel grupaj final care ti-a reusit. Asta e bine, pentru ca textul spre acolo ne trage :). Restul textului, enumerarea acelor temporale, repetarea adv. "cand" are acest rol de a tine cititorului respiratia pentru a vedea unde se ajunge. Am remarcat "și adu-mi aminte de pasul copilăriei săltând în lumină printre păpădii." - e aici multa delicatete... Cu placerea lecturii, numai bine, alex | |
= alexandru gheție | Mihaela Roxana Boboc [23.Apr.10 20:34] |
Alexandru, da, așteptarea aceasta intenționată, mă bucur că ai apreciat-o pozitiv. Mulțumesc pentru comment. Un gând bun, Mihaela | |
= ca o așteptare, | Liviu-Ioan Muresan [23.Apr.10 21:23] |
așa văd primirea revelației. Chiar dacă e blîndă, chiar dacă e molcomă, e revelație. Și ea nu e decît atunci cînd. Frumos expus. LIM. | |
= LIM | Mihaela Roxana Boboc [23.Apr.10 23:04] |
Mulțumesc, Ioan pentru deosebita interpretare a acestui poem. Un gând bun, Mihaela | |
= Mihaela-Roxana Boboc | Ottilia Ardeleanu [23.Apr.10 23:31] |
"adu-mi aminte de pasul copilăriei săltând în lumină printre păpădii" - am crezut dintotdeauna că păpădiile înalță. prin simplitate, prin delicatețea ca un puf. poemul tău este sensibil, delicat. Ottilia Ardeleanu | |
= Echilibru, distanță, creație naturală | Dragoș Vișan [24.Apr.10 11:17] |
Contrast moarte-trezire la viață conturat pe-un ton grav, iar apoi amical, din iubire. Am remarcat pasta groasă, ori întunecată. Paleta este bine ținută în mână și din ea capătă contur și culoare sentimentul, ca o privire panoramică, ca o anticiparea a dezvăluirilor ultime. | |
= re ottilia, dragoș | Mihaela Roxana Boboc [26.Apr.10 02:00] |
Ottilia, mulțumiri pentru viziunea ta. Am privit-o ca pe un tablou, pe care l-aș picta oricând. Dragoș, bine ai venit în pagina mea. O interpretare deosebită, picturală, care place inimii mele de pictor. Te mai aștept! Mihaela, cu drag | |