| = piciorul nu calcă. Mihaela | Ioan Barb [23.Jun.10 01:10] |
| Un poem care abordează tema întoarcerii în copilărie, o temă care, ca și dragostea, se regăsește ades în poemele tale. Finalul cred că mai are nevoie de ceva. Nu-mi dau seama. Cu plăcerea lecturii, Ioan. | |
| = re ioan barb | Mihaela Roxana Boboc [23.Jun.10 08:42] |
| Mulțumesc pentru citire. Și eu cred că ar trebui schimbat ceva la final. O să mă gândesc. O zi frumoasă! Mihaela | |
| = mihaela și ioana | Alexandru Gheție [23.Jun.10 10:56] |
| o poezie care oferă transferul acela de la adult la copil, continuitatea necesară, prelungirea sinelui în și prin copilul din noi... Dar copilul e eterna noastra prelungire în lume, pentru el întoarcem anotimpurile, nu, nu-i vorbim despre noi, dar ochii săi ne vorbesc despre ceea ce am fost, iar ochii noștri îi spun ceea ce va fi... Fain poemul, îmi place inocența, sinceritatea, intimitatea discursului... Din ce în ce mai bine, cu prietenie, alex | |
| = re alex gheție | Mihaela Roxana Boboc [23.Jun.10 11:55] |
| îmi place modul în care ai văzut și comentat acest poem. Mulțumesc. cu prietenie, Mihaela | |
| = !!!!!! | slavu diana [29.Jun.10 20:34] |
| despre vise si amintiri, pasi innapoi... "oameni fără copilărie", trista realitate, inocenta si caldura emana scrisul, placut, Di | |
| = re slavu diana | Mihaela Roxana Boboc [30.Jun.10 12:39] |
| Slavu Diana, o prezență care mă bucură. O înțelegere foarte bună a mesajului poeziei. Te mai aștept! | |