Comentariile membrilor:

 =  Iaroslava
Aurel Sibiceanu
[14.Sep.10 05:36]
"ca o copilărie căreia i-am sfîrtecat intestinele"

Știu că această expresie dă dramatismul maxim,
stării trăite...
Totuși, cuvântul "intestinele" e prea dur...
Sunt sigur că poți găsi un alt cuvânt,
poate mult mai nimerit...
Te las să încerci...

Îți păstrezi prospețimea verbului și a ideilor
și pot spune că ești în primele zece
"nume adevărate" de pe acest site...

Sibi, cititor constant

+ dualități anulate prin tăiere
Vasile Munteanu
[14.Sep.10 07:53]

reușită această aritmetică a tăierii care implică: a) ideea de reciprocitate, ideea că iubirea este un ritual al dublei sacrificări; și b) că, atunci când dublul încetează, rezultatul este sau Unu sau Nimic.


cred că observația domnului Sibiceanu pornește de la faptul că "intestine" este un termen prea tehnic (anatomic) în raport cu restul textului; mațe ar fi prea dur și (în unele accepțiuni, puțin poetic); poate măruntaie, poate altceva, poate să rămână și astfel - alegerea îți aparține.


a citit,
Vasile Munteanu

+ .
ștefan ciobanu
[14.Sep.10 09:06]
mai intai o nedumerire. de ce
''de ce văd resturile iubirii agățate
ca o copilărie căreia i-am sfîrtecat intestinele''
si nu mai simplu
''văd resturile iubirii agățate
ca o copilărie căreia i-am sfîrtecat intestinele''

am citit o poezie care construieste, care pune un film in fata cititorului. cum este
''sub bătăile inimii stau
le-aud - pietre aruncate în apă -'' pentru ca acele pietre intorc imaginea batailor inimii si chiar o potenteaza.

imi place vocea din spatele poeziei, o voce nici duioasa nici apriga. o voce de observator poetic care vede cum
''somnul are miros de săpun''
ca varianta la intestine, cuvant ce cred si eu ca iese din decorul poeziei, as spune burta.

o zi buna

 =  arcade-n acolade
Ioan-Mircea Popovici
[14.Sep.10 09:28]
aici raman
ca pestele-n ploaie


"sub bătăile inimii stau
le-aud - pietre aruncate în apă -"

iar acolo-n ecoul pietrei
ca-n poemul "apa"

 =  Iarina,
Ottilia Ardeleanu
[14.Sep.10 11:04]
poemul începe "tăios" :
"e un cuțit între noi
cu două capete tăioase" așa încât senzația este să îți privești palmele atunci când scrii (mai ales despre dragoste)!

am citit cu plăcere,

Ottilia

 =  ...
iarina copuzaru
[14.Sep.10 12:00]


Domnule Sibiceanu, întotdeauna mă sfătuiți bine. acum v-aș da ascultare dacă nu m-ar trage de mînecă ceva din poezia asta... iar acest ceva rămîne într-o zonă viscerală...
iau cu mine încurajările, dar și asupra sfatului mă voi întoarce.

Domnule Munteanu, bucuroasă de semn, de încurajare. M-a bîntuit mult gîndul dedublării prin unire. apoi am ajuns la un deunificat. multe ar fi de spus, dar acum scopul meu este de a vă mulțumi :)

Ștefan, cred că o să înlocuiesc cu burtă. da, s-ar putea ca și acel dece să fie în plus.
numai o scurtă perioadă să mai treacă și mă întorc să fac corecturile. sunt prea obosită acum să cîntăresc. dar frumos semn ai lăsat:)

Ioan, e simpatică acea comparație cu peștele-n ploaie. m-am gîndit inițial la o ploaie cu pești :) cît despre mine, merg tot mai greu prin apa de care vorbești.

Ottilia, ești foarte drăguță că te-ai oprit puțin. mi-e și frică să-mi privesc mîinile, cu toate aceste transformări sîngeroase... :)


mulțumiri tuturor.

 =  .,
Gunță Mariana Aurelia
[14.Sep.10 21:36]
un text simplu, sentimental. dar s-a terminat prea brusc, trebuia să continui..

 =  .
Leonard Ancuta
[15.Sep.10 00:06]
e un poem echilibrat. de apreciat ultima strofa. mi-ar fi placut sa fie mai adanc dpdv ideatic, asa seamana cu g ureche.

 =  ...
iarina copuzaru
[15.Sep.10 00:23]

Mariana, așa mi se termină mie unele poezii, înainte de-a le începe :)

Leonard, într-adevăr, poezia mea a rămas puțin într-o ureche. ceva mai adînc decît tăietura cuțitului n-am găsit :)
însă am priceput. miers.

 =  si curge singe
Anni- Lorei Mainka
[16.Sep.10 13:27]
cutitul si rufele sunt la locul lor in acest poem despre durerile omului
iti merita cerul instelat agonic

 =  .
iarina copuzaru
[16.Sep.10 21:31]
Anni, mă bucur că ți-a plăcut.
despre cuțit, recunosc că l-am lăsat astfel, fiindcă nu i-am găsit un mîner potrivit.
bucuroasă de trecere.

 =  iarina draga mea ,
Cătălin Găian -Konig
[21.Sep.10 01:09]
cheltuiesti nebuneste imaginile, le chinuiesti, parca razbunandu-te pe ele....Ai o tendinta de torsionare suparatoare a expresiilor verbale, unele chiar bune bune.."e un cutit intre noi cu doua capete taioase"..dar o decapitezi cu simtirea sangelui care iti curge pe maini.
Urmeaza imediat o comparatie poate puti serafica,... -."resturile iubirii agățate/ca o copilărie..." pe care o "luxezi" gratuit .. sfartecandu-i intestinele.
Apoi vii cu un delicat vers si jumatate "...bătăile inimii stau/le-aud - pietre aruncate în apă" ..pe care il ineci imediat de somnul cu miros de sapun care intinde haine decolorate.
Deformare sistematică a cate unei imagini ca cele de mai sus, si ca poate cea mai frumoasa din textul tau poetic.."îmi închipui că ești lipit de mine/și sîngerarea e imposibilă.." face prin acest "torsio-distorsio" repetat, sa sfartece, (frumosul titlu) ..poemul pe care mi-l spuneam numai mie..si sa-l transforme intr-o torsiune a expresiei verbale, a gândirii la fel ca luxatia gleznei din piciorul de plecare in bloc-start la o finala de 100 de metri!
Parerea mea, este ca "fandezi" si "baletezi", in acest text, cu gratie pe marginea cate unei constructii literare cu "varf" reusit. Deasemenea deplasezi, sistematic si din pacate gratuit, cred eu, dintr-un real dat, imagini sau oscilații mentale sanatoase de la forma inițială. Ceea ce nu este k.
Sper ca nu vei zice, asemeni altora, carora comentariile care nu au linia majoritatii, li se par rautacioase. Am numai ganduri dintre cele mai bune. te saluta
templierul

 =  ...
iarina copuzaru
[21.Sep.10 09:43]
Cătălin, bineînțeles că nu mă supăr :) cititorul e stăpînul textului; îl poate vindeca sau sfîrteca, așa cum îi e placul.




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !