| = Ioan-Mircea Popovici: | Ottilia Ardeleanu [25.Sep.10 19:11] |
| o imagine de la mare, toamna, "sub cercul de zaț", colorează această zi, pe care timpul o limpezește și o pune lângă celelalte, ca să-și aducă aminte poetul și cititorul. îmi place atmosfera calmă, ca după "fulgere și tunete", pe care o degajă aceste versuri. finalul este un adevărat tablou pe chei: "cerul s-a acoperit de toamnă târzie sub cercul de zaț portativul și zburătoarele hambare șure și poduri sub chei " Ottilia Ardeleanu | |
| = doar o parte | Ioan-Mircea Popovici [25.Sep.10 21:48] |
| Multumesc Ottilia. Fotografia despre care vorbesc aici "fotografia aceea din vis" o voi desfasura-n alte coordonate. Aici e doar o parte din "portativul" in care apar "doua pietre", una din ele fiind "piatra dorintelor", ca cea de la Moscheea Albastra. | |
| = ' | Silvia Goteanschii [25.Sep.10 22:43] |
| îmi place timpul care s-a umplut rotind de frunze și marea care și-a luat jertfa. însă, găsesc și ceva versuri sau compoziții lirice defectuoase, de ex: umbra poetului pășește grăbită spre etajul întâi deasemenea, abuz de enumerare și substantinve, astea sufocă un text, de obicei. o restrângere ar fi binevenită. cu sinceritate, silvia | |
| = . | Ecaterina Bargan [25.Sep.10 22:51] |
| îmi place cum menții contactul cu cititorul, prin adresări. și faptul că, pe lângă metaforizarea temperată, apar subconștient sau conștient note muzicale. "doar omul cu glugă-și ține candela-n flacără umbra poetului pășește grăbită spre etajul întâi ți-l mai aduci aminte când își avea pasul grăbit" | |
| = copil înălțând zmeul (umbre fov) | Ioan-Mircea Popovici [26.Sep.10 09:16] |
| Silvillina și Katerinna m-ați nimerit la prima cafea tocmai povesteam versul acela cu fotografia "fotografia aceea din vis culorile și efectul cam tari revista a început serie nouă lumea-și schimbă interiorul ea încă scrie despre tine unii închid alții deschid contratimp de acord pe cord în jurul punctului" georg(ilievici) cum ii spun pachițana constănțana și miky orădeanul cu fotografia lui de pe Ingerul negru cea cu foarfeca lărgindu-și gura cu trusa pictorului un triunghi compasul și-o riglă zice ține-le pe toate în gură să-ți facem o fotografie apoi a zâmbit cum o făcea vizitiul –semn rar- mi-am pus un strat gros de albastru pe buze să nu-mi ardă culorile de pe pensule buzele și l-am întrebat de ce a făcut-o să știu să le spun lor acolo pe Sabinelor la numărul 9 sculptorul (Flaisig) pictorul (M.M.Ciobanu) și cineva care… pe șevalet pânza albă sub titlu copil înălțând zmeul ................. de aici se vede mai bine-n interior încă nu tot toate au tympul lor mulțumiri și urarea de o mie de iubiri din 777 de fericiri | |