| = Semn. | Ioan Barb [29.Sep.10 21:34] |
| Un poem al singurătății și al abandonării sinelui în fața apelor ce oglindesc existența umană. Finalul este remarcabil: "femeie calmă ca luna hrănea apa pentru că era iarnă iar acasă nu o mai aștepta nimeni și nimic din ce iubise" Finalul lasă mai multe posibilități. Am citit cu plăcere. | |
| = sunt imagini | paul blaj [30.Sep.10 14:29] |
| care te urmăresc toată viața. și intensitatea lor nu e cea a sentimentului ci aceea a frigului... mulțumesc, Ioan, pentru popas & rânduri. | |