Comentariile membrilor:

 =  Inceput-impliniri
Petre Anghel
[31.Dec.10 16:33]
Multumesc pentru recomandarea textului, D-na Ela Victoria Luca. Sa aveti un sfarsit de an bun, iar cel care vine la noapte, sa va aduca mari impliniri. Dumnezeu cu Dumneavoastra!

 =  Ion von India
Anni- Lorei Mainka
[01.Jan.11 07:53]
cât de poetic l-ati descris, așa printre pietre și lemne.....și cu India apoi cum a fost?
nu aveti un mail personal? sorry.

 =  personal
Petre Anghel
[01.Jan.11 08:07]
[email protected]

 =  Ion Iuga
Yigru Zeltil
[01.Jan.11 11:30]
Pusesem și eu în biblioteca Agoniei două poezii ale lui Ion Iuga... dar n-am găsit până acum niciuna dintre plachetele lui.

 =  Nu a fost deșert
Aurel Sibiceanu
[01.Jan.11 12:06]
L-am cunoscut în 1981, grație poetului Aurelian Chivu. În același an l-am întâlnit la Nichita în casă și pot depune mărturie că în prezența lui Iuga, histrionismul lui Nichita era mai temperat. Fără tăgadă, a fost și rămâme unul dintre marii poeți ai literaturii române.

În 1983, împreună cu un alt mare poet, George Anca, Iuga a mers în India și a fondat "Academia Internațională de Poezie - Mihai Eminescu". În urma acestei călătorii scrie și publică volumul "Casa Poemelor". L-am întâlnit de foarte multe ori și înainte de 1989, și după. De neuitat rămân o după-amiază și o seară, petrecute la restaurantul USR, alături de Ion Iuga, Laurențiu Ulici, Horea Mihai,pictor uriaș, fratele altui mare poet, Ion Horea, Tudor George-Ahoe, baladistul singaporean, Cezar Baltag, Al Protopopescu, Horia Gane. Era în toamna lui 1991... Mai vârstnicii mei convivi au pus multe în discuție, erau pesimiști în legătură cu viitorul României. Spre deosebire de mine, ei aveau date mai multe și putere de sinteză și predicție... Uite că, din păcate, așa a fost. Trăim cu viitorul bun amânat, în confuzie de valori...

În fine, voi scrie toate astea, să rămână, poate folosește cuiva...

Să vă dea Dumnezeu sănătate și ani mulți, să depuneți mărturie despre ceea ce a fost minunat și valoros; multe au fost de valoare, oricât ar crede unii tineri că până la ei a fost un gol, ori un plin nesemnificativ... Realitatea e alta și ei au chiar mult de recuperat.

 =  Deșert, desert, festin
Petre Anghel
[01.Jan.11 12:31]
Domnule Aurel Sibiceanu, nici nu intra in discutie opinia cu... deșertul, decat dacă e vorba de desertul care urmează mesei copioase. Deșertul (in sensul de gol) a fost până în 1964 si atunci doar in edituri si reviste.Dar chiar si anii cincizeci au dat Groapa, Morometii, Scrinul negru, Bietul Ioanide... Aud? Ce a dat deceniul opt? Dar deceniul noua? Unde sunt capodoperele ultimelor doua decenii. Ce au creat deceniile șaptezecistii si optzecistii am scris pe larg in doua eseuri, la dispozitia celor interesati.
O spune si regretatul Laurentiu Ulici, mai ...profesionist decat mine.
Scriitorii care s+au impus in anii 1970 si 1980 nici nu tin de decenii, ci de marea literatura romană: Fanus Neagu, N. Breban, G. Bălăită, M.H. Simionescu, Ileana Vulpescu, Mircea Ciobanu, C, Toiu, Mihai Sin, G. Adamesteanu, E. Uricaru. Si multi altii. Deșert? Nu. Desert? Nu. Festin!!
Iar acest lucru are, in mare, doua explicatii: 1.schimbarea contextului politic de dupa 1964, cu admiterea la facultati pe merit nu pe dosare.2. Stabilirea leg[turii cu generatia 30 care ne-a fost mentor spiritual. M-am autodemascat. Generatia 70 e al doilea cap de pod al romanismului modern.
Sa fiti iubiti!

+ petre anghel-incitant
Nache Mamier Angela
[04.Jan.11 17:50]
mi-a placut energia simpatica pe care ati desfasurat-o pentru a ne prezenta poetul ion iuga,pe care ma voi stradui sa mi-l procur
marturisesc ignoranta mea aproape totala în ceea ce priveste greutatea operei sale literare si sunt obligata sa va cred pe cuvânt caci sunteti foarte convingator,chiar pugnace pe acest teren ,ca si cum vreti sa faceti dreptate unor constiinte literare mai putin puse în evidenta victime ale unor caprarii pline de cinism(cei pe care îi numiti "critici pricajiti...)
poate tonul este pe alocuri cam exaltat(paralela cu nichita de ex...) dar tonul este ales pe baza unor argumente solide
o lectura incitanta,merci

 =  cinci-șaizeci de motive...
Petre Anghel
[04.Jan.11 18:31]
Stimata Nache Mamier Angela,
Recunosc, textele mele pot să pară revendicative și, pe alocuri, chiar subliniez asta. Din nefericire pentru anumiti critici si istorici literari, avem și noi (pluralul de majestate!, va rog frumos...) avantajele noastre, ca de un exemplu, dar nu in ordinea importanței:
- o vârstă onorabilă, acuș-acuș facem 67 de ani, multumesc de urare...,
- citirăm si noi cât puturăm,
- talent ne dete Domnul, p-ici, pi-colea,
- careră (după gustul nostru) ne făcurăm,
- turnători la securitate nu fusărăm,
- carieră d-a lor nu servim (cu funcții, lefuri, compromisioane),
- diplome de hârtie mai abitir ca ei avem,
- gust estetic dat de Dumnezeu(probabil) in schimbul mirosului nazal, pe care nu-l am,
- iubesc persoanele nedreptățite care nu țipă și le urc eu pe scenă să-mi spuna la ureche focul,
- Oltean sunt, deci gata să scot cuțitul de la brâu suntem (că noi nu-l ținem la chicior,ca să nu mai pierdem timpul cu aplecatul)
- S.c.l., ș.c.l., cum ar fi zis (scris) Caragiale.
In concluzie, vă multumesc pentru atenție.
Cu prietenie

 =  petre anghel-CV ?
Nache Mamier Angela
[04.Jan.11 19:02]
raspunsul dvs.poate fi citit ca un poem biografist ,un curriculum vitae inedit
m-ati amuzat...olteneste ,pe mine ardekleanca ,mai molcoma totusi...

 =  Boierie ardelenească
Petre Anghel
[04.Jan.11 21:09]
Angela Nache: Zeul neamului îmi șoptește(șerpuiește, șerpește) la ureche că și neamul meu s-ar trage din Ardeal, din Mărginimea Sibiului, dar nu am nicio dovadă. Le-a distris pe toate potera când l-a prins pe haiducul Radu lui Anghel, cel cântat de mamă-sa, ”Radu, mami, Radule,// n-ați văzut pe Radu mami?//
Sigur este că satul meu natal (pardon: oraș înainte de comunisti, acum municipiu) - Băilești - este localitatea cea mai sudică fondată de ciobani trănsilvăneni pe teritoriul României. Târgul e străbătut de drumul Bădeștilor, în condițiile în care în zonă nu se spune bade. Băileștiul e fondat de un cioban Băilă, zice Hasdeu. Băilă e Boilă, stăpân de boi, deci om mai bogat decât stăpânul de oi. De aici, zice lingvistul Sorin Paliga, vine boieria, ca treaptă socială.
Sa auzim de bine!

 =  petre anghel-nostalgia
Nache Mamier Angela
[04.Jan.11 21:24]
iata-va si prozator plin de seva (din multiple ramificatii...)
ador sa citesc asemenea texte genealogice
deci sunteti un amestec simpatic,aceasta comuna îmi spune ceva...
aveam o vecina în copilarie din acest sat si gatea niste feluri delicioase de mâncare foarte rustice,deosebite de bucataria mamei mele maghiare
ce ma uimea era faptul ca facea niste pâinici,(lipii probabil )cum nu am mai mâncat de atunci
adora copiii si avea mereu câte o gogoasa de împartit...era o bunicuta ,o femeie cu mâini micute si pricepute...
era singura olteanca înconjurata de ardeleni si tatal meu glumea mereu pe socoteala ei...mai ales ca avea un ginere politai...

 =  mărinimiea boierimii
Petre Anghel
[04.Jan.11 21:43]
Păi prozator sunt, stimată doamnă Angela (dar, fiind generos ca un despot asiatic, vă iert că nu știți), iar alte cele scriu ca să nu-mi plictisesc cititorii cu preplinul gândirii mele științifico-fantastice.
Cât despre genealogii, vorba pretenului meu Mircea Ciobanu, la fel de genial și modest ca și mine, ”am fost poet pe vremea lui Ahab”, dar de dragul lui n-am scris o vorbă. Fusei deci hoț de buzunare, iertat de Emanuel (Fratele nostru Emanuel), rege nebun si cântăreț de psalmi (Davidiada), profet pe vremea lui Ilie (Dealul viilor), urmasul prințului Știrbei (Moștenitorul), ucigaș de uzurpator (Oaspetii bătrânului Catul). Si dacă n-am murit, ceea ce așa se pare, am mai apărut și-n alte ipostaze.
Să fii fericită!




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !