| = ... | Adriana Lisandru [06.Jan.11 18:50] |
| te-ai oprit tocmai cand eu, cititorul, ma prinsesem in plasa textului. :( | |
| = continuare pentru Adriana | Ecaterina Bargan [06.Jan.11 19:18] |
| lunyu are o aluniță pe buric despre care nimeni nu știe și inima lui vrea să fie contaminată cu dragoste o dragoste adevărată cum numai mâinile lui pot fi de adevărate atunci o apă curată i-ar crește pe dinăuntru și l-ar face mare atât de mare încât oamenii ar intra în el ca să se curățe de păcate dar zâmbetul lui primitor n-ar fi decât o contemplare a deșertului pe care l-au ridicat în el ceilalți oameni o viață ticsită sub ruine ca-ntr-o fântână acoperită în care lunyu își ascunde plânsul chiar dacă nu plânge apele tulburi îngheață în rădăcini P.S. Adrianei îi mulțumesc pentru vizită. | |
| = ... | Silvia Goteanschii [06.Jan.11 19:25] |
| katy, cred că ar fi frumos să continui poemul pentru noi toți care trecem pe aici :) o singură remarcă: fără ultimul vers. nu știu cum sărbătorești crăciunul, pe nou, pe vechi, pe străvechi...ha, dar îți urez frumoase sărbători! | |
| = . | Ecaterina Bargan [06.Jan.11 19:27] |
| Silvia, s-a făcut. Sărbători frumoase și ție. :) | |
| + lunyu | Silvia Goteanschii [06.Jan.11 20:06] |
| poezia ecaterinei, mai cu seama aceasta de față, se diferențiază de cadrul comun printr-un conflict sufletesc cu sine diminuat, dar unul pronunțat când e să ne vorbească despre un conflict între lumi. alunița constituie un elementul nodal, organic al trăirilor interioare și stărilor exterioare, ca să pot obține, eu, din analiza aceasta, un "prinț" cerșetor". cel mai mult îmi place cum ai creionat nevoia de dragoste și plânsul fără plâns. această dramă lirică, existențială merită o distincție. am putea să nu-i spunem stea, ci aluniță pe buric, de data aceasta :) | |
| = remarc | Cristina Sirion [06.Jan.11 21:01] |
| "dar zâmbetul lui primitor n-ar fi decât o contemplare a deșertului", "o dragoste adevărată cum numai mâinile lui pot fi de adevărate", "atunci o apă curată i-ar crește pe dinăuntru/ și l-ar face mare/ atât de mare/ încât oamenii ar intra în el/ ca să se curățe de păcate". Restul e un context foarte original. | |
| = Silvia, Cristina | Ecaterina Bargan [07.Jan.11 10:07] |
| Silvia, ...lumile fiind consituite din clase sociale și mai ales din sistematizarea acestora. Mie mi se pare frumos și surprinzător faptul că ai văzut punctul nodal și că te-a atras anume partea în care eu m-am jucat, foarte rapid, într-un simplu feedback. Uite că teoria, asupra căreia aveam dubii, despre scrisul ca formă de distracție are ceva adevărat în sine și se merită de încercat. Mulțumesc frumos. Cristina, mă bucur că și pe tine te-a atras ceea ce e pentru mine scriere spontană. Dragostea face minuni. Mulțumesc! | |