Comentariile membrilor:

 =  o liniște impresionantă
Alina Manole
[09.Jan.11 12:48]
Un poem impresionant, în special datorită versurilor:

"de parcă aș duce un mort pe brațe și nu aș avea cui să îl las
de parcă aș fi eu însămi mortul din brațele mele
și nu aș găsi o liniște mai încăpătoare
o grădină mai albă căreia să îi spun deschide-mi
deschide-mă
sunt eu"

Desigur că eu aș renunța la yahoo și gmail, spre binele poemului, dar acesta e stilul tău, împletirea virtualului cu realul :).

Mulțumesc și pentru că m-ai pus să scriu.

+ prostut
emilian valeriu pal
[09.Jan.11 13:32]
Din punctul meu de vedere mi se pare unul din cele mai frumoase poeme din alta parte. Dincolo de stirea senzationala ca au cazut pasari cam peste tot iar biologii spun ca pasari mor in masa tot timpul dar de vina e mass-media care exagereaza, mi-a placut mult de tot acel "ma imbrac in alb sedat ca o creta".
Din punctul meu de vedere, e un text pur si simplu natural, spontan ca un ris de copil sau ca o bataie in usa la indemnul careia deschizi fara sa te uiti pe vizor.

 =  Trăiască morții !
Nicolae Diaconescu
[09.Jan.11 18:46]
Se pare că morbiditatea e contagioasă! Unele poete (domnișoare, doamne) "risipesc morții de prin buzunare", tu, mai grijulie, îl porți ca pe o "povară" "de parcă aș duce un mort pe brațe și nu aș avea cui să îl las".. "de parcă aș fi eu însă-mi mortul din brațele mele".
Se dorește să se transmită o imagine spectaculoasă dar care sună atât de fals!
Draga moșului, ce Dumnezeu atâta priveghi? Știu cât "suferi" când vezi "o pasăre mică înghețată pe zăpadă"! Îți împărtășesc "durerea" că am pățit-o și eu, am avut un curcan și în loc să-l fac sarmale de Crăciun am observat că are creasta vânătă și căsca! L-am tăiat și i-am descoperit o tumoră la cap ce se prelungea pe gât și în plămâni. Ditamai păsăroiul zăcea înghețat pe o zăpadă albă imaculată. Doar Japonică, un dulău labrador se zbătea în lanț și scâncea. Voia să pape curcanul! După lungi deliberări l-am pus într-un sac de plastic și-am "navigat în altă parte", pe o câmpie albă înghețată și am strigat: "Deschide-mi, sunt eu" ți-am adus în dar o ofrandă. Cine crezi că a primit-o?

+ sensuri adanci
Petre Anghel
[10.Jan.11 08:08]
Un poem sesibil, despre o realitate imediată, tristă, încărcată de sensuri, lipsită de Sensul cu finalitate eternă. Stilul modern, adecvat veacului. Stie sa evite lamentarile banale. Poate surprinde, dar nu surprind niciun fir de cinism in aceasta poezie grava, in ciuda apelului la vocabule ce definesc o tehnologie moderna. Oricat nu s-ar deosebi de moda vremii (e bine, e rău? vom sti peste veac), autoarea are o marca a ei. Depinde de ea daca o va uza sau o va perfectiona. Ofer steluta cu bucurie si cu incredere.

 =  da, liniștit
Ernst Wolfinger
[10.Jan.11 11:48]
ca niște pași scârțâind pe zăpadă, dar devin prea poet, ha. rămâne și destul de vag poemul, legătura cu yahoo și google e ok, de acolo vine titlul doar. nu m-a prins apoi ideea cu mortul, în rest bine.

e.w.

 =  .
Mihai Robea
[10.Jan.11 18:45]
o stare bine-redată și o imagine terifiantă ce rămâne suspendată
te pui cu imaginația poeților?!


ps: ...cam incurcata imaginea aceea controversata, sper ca nu e vorba de vreun zombi!

+ o pasăre mică înghețată pe zăpadă
Marina Nicolaev
[10.Jan.11 22:36]
Gradinile cerului inzapezite isi ridica ziduri funerare de cetate neagra din spaimele noastre cotidiene cu durere si disperare: "ce povară/de parcă aș duce un mort pe brațe și nu aș avea cui să îl las si neputinta/de parcă aș fi eu însămi mortul din brațele mele" pentru ca stim deja sensul curgator al Stixului crescut prin carnea efemera, inevitabil, Inceputul si Sfarsitul laolalta al pasarilor din noi muribunde prin iarna dezvelita de sensuri "și nu aș găsi o liniște mai încăpătoare" decat acolo la capataiul lumii in descompunere. Povara semnelor devine maligna, fiecare isi leapada neputintele in virtual, ca intr-un ocean imens greoi al asteptarilor pierdute. Sperantele se aneantizeaza in plina iarna cu "o pasăre mică înghețată pe zăpadă", devin inerte, irecognoscibile. Si atunci da, da, "sigur doriți să navigați în altă parte".

 =  O știre sau o poezie?
Laurentiu Babi
[18.Jan.11 00:00]
O poezie pornită dintr-o știre sau...invers. Mie mi se pare inedită abordarea asta. Surprinzătoare vreau să spun.

 =  da
Anni- Lorei Mainka
[18.Jan.11 06:06]
un izvor undeva cred ca te inspira, un semn mic iti ajunge observ ca sa reusesti sa impletesti firele sa le pui la vintul de noapte si apoi sa te mindresti cu ele, ....respect!

 =  .
dan tristian
[18.Jan.11 21:33]
Superb, reusit melanjul de optiuni tehnologice si "butoane interioare". Un text ce te tradeaza mai prapastioasa decat de obicei.

 =  ...
Ioana Geacăr
[31.Jan.11 11:45]
melancolie super rafinată, cu o imagine finală memorabilă
...mai vreau :)
(ps: sunt cateva mici clisee pe-acolo, le vezi tu :)

 =  Succes in continuare!
Ene Catalin-Ionut
[08.Feb.11 04:20]
Interesant modul in care ai integrat elementele de actualitate sociala (yahoo, gmail) cu limbajul poetic. :)
Succes in continuare!




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !