| = Ștefan, | Ottilia Ardeleanu [23.Jan.11 19:24] |
| farfuria ta a pierdut f-ul de la "furia"! dar, și așa, textul tău e unul metaforic, haios aș zice, pe mine m-a relaxat pur și simplu. treaba cu furăciunea... este bestială... mai trec, Ottilia | |
| = aș | Bot Eugen [23.Jan.11 19:52] |
| umbla poate puțin la versul 9; mă împiedicasem de acele „tâmple umflate”, care nu-mi place cum sună. Le-aș înlocui poate cu „tumefiate” sau cu altceva... citit cu interes, Eugen. | |
| + semn | Ioan Barb [24.Jan.11 00:12] |
| Am citit de mai multe ori acest text. În primele două strofe ai conturat câteva imagini interesante, o atmosferă suprarealistă. Este deasemnea interesant cum sugerezi trecerea timpului, printr-un soare pescăruș, în continuă mișcare. Și ridurile intuite în cea de-a doua strofă sugerează trecerea, schimbarea. La început am avut impresia că între cele două strofe și ultima nu există o legătură evidentă. Dar ultimul vers mi-a infirmat acestă supoziție. Cred că este o problemă cu cele două verbe din prima strofă. De diateză. Sunt și eu de aceeași părerere cu Eugen, referitor la versul nr. 9 din poem. Cu toate aceste mici neajunsuri, consider că textul merită un semn luminos. | |
| = . | ștefan ciobanu [29.Jan.11 02:33] |
| eugen, tumefiate suna spitalicesc. si o da in altceva. ioan, multumesc de trecere si de semn. versul cu pricina, il las pentru ca, si asta vad acum, introduce o imagine suprarealista celebra.:) | |