| = am vazut | nicu brezoianu [12.Feb.11 10:36] |
| un melc, doi, trei ;i o viata care creste peste noi ca o casa. Ce mai faci anni? imi plac scrierile tale, au substanta, transmit nu numai emotie ci si ]ntelepciune nicu | |
| = batem | Ottilia Ardeleanu [12.Feb.11 11:41] |
| pasul pe loc, până și melcii merg mai repede. iar finalul o spune mult mai bine: "încet încet cârând timpul lipit pe strada dintre noi" Anni, am citi cu plăcere. Ottilia | |
| = re Nicu B & Ottilia A. | Anni- Lorei Mainka [12.Feb.11 13:00] |
| ce mult e de cind n-ati mai trecut prin "peretii" viselor mele.... multu ptr semne pe curind | |
| + casa/masa; melc/codobelc | Petre Anghel [12.Feb.11 17:36] |
| Melcul, ah melcul poetului Barbu și corbii, ah, corbii, poetului Tradem, văzuți de poetul G. Bacovia. Si uite asa, ființe mici, care mari, care pitici intră (de mult) în universul poeziei. Ele exista de mult, dar trebuie să vină poeții să ni le arate cu degetul. Anni-Lorei Mainka are vocația gesturilor aparent nesemnificative și ochi pentru fiintele abia vizibile. Ea nu atinfe antenele melcului, îi întelege casa si ii respectă singura bogăție: mersul în sedere. Poezia e delicată, corzile viorii abia atinse. Semn de virtuozitate. Se vede experiența câștigată în volumele precedente. | |
| = .....poate nu toti, dar melcii sigur | Anni- Lorei Mainka [13.Feb.11 14:20] |
| poate nu toti cititorii se lasa incintati de citiva pasii, citeva cuvinte si o urma de melc peste zilele toate.....dar melcii pe care ii cunosc, perseverenti si convinsi ca o "casa vie si plina de bucate" este un drum spre eternitate, asa de pamint sau frunze.... apreciez timpul pe care il retraiesc in textele dvs., in comentariile deschise noua, celor multi si mici... | |