Comentariile membrilor:

 =  îmi place cum
Ottilia Ardeleanu
[18.Jul.11 16:07]
ai concluzionat, adică, îndeosebi finalul.
ideea curge bine, parcă te și văd o mică instigatoare în penitenciar...

 =  re
Diana Frumosu
[18.Jul.11 17:43]
Ottilia, mă bucur că ți-a plăcut.

Livia, n-am vrut să fie funny. Oricum, te mai aștept.

 =  in devenire
Motoc Lavinia
[18.Jul.11 20:26]
Pastrata ideea, decupat pe ici pe colo, poate deveni un poem bun.

 =  semn...
Petruț Pârvescu
[19.Jul.11 11:02]
***
da! un poem cu miza, nerv, curajos si... dulce!
reamrc textul ca integ, cu unele mici imperfectiuni, de nuante, nu de constructie.
felicitari!


 =  [ să nu iubești, femeie, poeții ]
Rodica Vasilescu
[09.Oct.12 17:25]
ohoo :))
un poem foarte bun, mi-a placut. vai cum de n-am dat peste el pana acum. e grozav sincer.
cu cata claritate si limpezime poti vorbi, e de necrezut. o minte luminata in sfarsit, imi zic, cu calitati vizionare si tendinte revelatoare.
un mesaj foarte direct, venind ca o amenintare divina sub forma unui fulger imens si zgomotos care brazdeaza un cer senin inselator, plin de pasarele si ele inselatoare care la randul lor canta un cantec la fel de inselator. un aratator urias stelar balanganindu-se inainte si inapoi pe harta astrala a fiecarui individ tentat, pentru a-l atentiona cu privire la acest fruct interzis.
asa cum autoarea spune intr-un comentariu, se vede ca nu e funny, ci foarte serios. si ce-i drept foarte obiectiv.

ai dreptate diana, sa nu iubesti niciodata poetii.

am remarcat versuri ca

"îți vor divulga secretele
și toate visele aiurite
de care ți-e rușine"

sau

"Unii vor scrie despre carnea
și pulpele tale"

dar mai ales asta:

"S-ar putea ca într-o zi toată țara
să citească ultimul poem scris de un henry X
și în poemul acela să fii tu, anca Y
"

asta este esenta, axis mundiul poemului tau.

+ pe urme de Claudiu
Vasile Munteanu
[01.Feb.12 10:16]

cum cele mai importante aspecte au fost evidențiate de Claudiu (căruia îi mulțumesc - și nu mă pot împiedica să mă întreb cum Dumnezeu "nimerește" astfel de texte după atâta timp?), este un text care merita mai multă atenție; este un text care împletește fericit refularea (în cel mai psihanalitic sens cu putință) și contruirea [este evident "decalogul" redat în maniera lui "să nu...", (...), "și să nu..."]. am găsit aici zbucium, traumă, limpezire, mărturisire; cuvintele împărtășesc (pe sine) din "urâtul" trăit și împărtășesc (pe alții) din anatomia acestui sine, preschimbând literele (sunetele) în pești (simbol al muțeniei) și sângele în cuvinte (dar o muțenie cu sens).

evidențierea prin înstelare nu sporește valoarea textului și nici nu răsplătește faptul că nu l-am evidențiat (lucru pentru care îmi cer scuze) când i-ar fi fost mai de folos; sper numai că, reacționând astfel (sper să revină și Claudiu), să motivez și alții cititori.

cu plăcerea lecturii,
Vasile Munteanu

 =  imi
adrian pop
[01.Feb.12 11:24]
place si mie aceasta poezie despre o frumoasa idee gresita
evident, am descoperit-o in urma comentariilor lui claudiu si vasile
imi place pentru ca-i o poezie simpla si directa, pentru ca, pe alocuri, imi pare o incantatie moderna - si asta-i un alt motiv pentru ca imi place, haina de nou imbracata peste ceva ce este in esenta veridic, frumos, legitim

in opozitie cu tosa, cred ca strofa subliniata ar putea lipsi
totusi cu aceeasi motivatie - este un axis mundi prea explicit
e mai fain daca ajungi la el simplu
de fapt e mai fain daca nici nu stii cind te-a dus acolo, poetul

+ steaua... sus rasare
Rodica Vasilescu
[09.Oct.12 17:25]
cu siguranta revin Vasile, caci am uitat sa bifez casuta magica vad. este un text care merita toata atentia mai ales ca vizeaza ceva foarte autentic si, nu-i asa, cunoscut multora dintre noi. autorea ne spune, in felul ei poate usor naiv si direct, ca trebuie sa ne ferim sa iubim poetii, caci altfel, datorita toanelor acestor indivizi instabili si mai mult, mai putin sau mai deloc inspirati, ne putem trezi, intr-un fel... cum sa-i zic, celebri si marketati fara voia noastra. acesti "vampiri energetici", poetii, se hranesc cu tot ceea ce e de natura intima si ne apartine si, daca-i apuca, sunt in stare sa faca gesturi... ciudate si sa ne mediatizeze si cu bune si cu rele si cu ingrozitoare. nu ma apuc sa dau exemple, sa dea altii. eu doar constat. cu alte cuvinte, nu va dati la poeti, sau aveti grija cum va dati la ei, caci altfel, o sa va para rau sau bine, depinde ce iese. iar daca cumva vreti sa faceti mai mult decat sa va dati la ei, adica sa-i luati pe bune cu acte-n regula, fiti si cu mai mare bagare de seama. adica, sa fie cat mai aproape de normal, bine intentionati si singuri (nu cumva sa va dati la aia casatoriti ca-i si mai grav).

asadar diana, felicitari pentru trecerea in revista intr-un stil literar frumos, a unui sfat util pentru doamne, domnisoare, astamparate si neastamparate, curioase si nelinistite, credule si temerare.

 =  completare
Rodica Vasilescu
[09.Oct.12 17:25]
nu-n ultimul rand doresc sa adaug faptul ca m-am regasit complet in textul de mai sus.

 =  o altă perspectivă asupra lui "să nu..."
Vasile Munteanu
[01.Feb.12 11:23]

totuși, cred că există anumite nuanțe ale "capetelor de acuzare" care, așa cum s-a abordat interpretarea, tinde să pună semnul egal între biografic și artistic, ceea ce ar fi inoportun. "chimia" dintre două persoane ne spune că, mai presus de orice, artistul (în cazul de față, poetul) este în primul rând un radical = grupare de atomi care rămâne neschimbată într-o reacție chimică și care se comportă ca un element unic; atât numai că el rămâne neschimbat față de sine...; nu i se poate reproșa subiectului artistic faptul că obiectul artistic s-a îndrăgostit de cine nu trebuie (!).

 =  ...
Rodica Vasilescu
[09.Oct.12 17:25]
vasile, cu siguranta nu se poate pune semnul egal intre biografic si artistic. si este meritul autoarei ca a scris un poem care face totusi granita dintre cele doua sa para foarte subtire, tocmai datorita unui lirism simplu, neimpodobit de metafore, si imagini "super deosebite". eu de exemplu spun ca m-am regasit in ce a scris, la nivel ideologic, in sensul ca exista o convingere personala congruenta cu continutul acestui poem. dincolo de aceasta regasire am remarcat o scriere foarte lejera si obiectiva, putin urbana si foarte bine condensata. ai foarte mare dreptate cand spui ca nu i se poate reprosa subiectului faptul ca obiectul s-a indragostit.

 =  ...
Rodica Vasilescu
[09.Oct.12 17:25]
ma bucur foarte mult ca ceea ce mai descopar uneori nu-mi place doar mie. e un lucru bun mai ales pentru autor, care vede ca dupa foarte mult timp dupa ce a scris ceva, exista inca lume care rezoneaza cu creatia sa. iti multumesc vasile ca ai lasat si tu un semn care sa evidentieze acest poem.

 =  nu poți avea încredere în poeți era prin 2006
florian stoian -silișteanu
[01.Feb.12 14:08]
foarte frumoasa poema ai scris...si am mai citit si pe la domnu alberto popescu parca....felicitari
prin 2007 trageam clopotul acestei distantye de poem


nu poți avea încredere în poeți
chiar așa vă spun merg din nou singur la înmormântarea mea
cu surle și trâmbițe cutii de conservă legate cu sfoară de ziar Doamne ce zgomot

Nu iubito nu despre noi doi e vorba cu noi totul ESTE

scriu acum despre surorile mele împărțite prin lume după linguri și lemn după dansul de urmă după ...dedin
nu poți să ai încredere în poeți în cărțile lor cu copertă alb negru mortuare în dragostea lor DA...dar aceasta numai dacă

și am tras un oftat
merg

și eu care credeam că moartea este ca o mireasă

nu nu și nu
poți avea încredere în poeți
numai în moartea lor NU

poemul se numea ...moartea este ca o mireasa...si era dedicat danei stefan

nu insinuey nimic numai asa am vrut ...sa se stie
inca odata felicitari

 =  mulțumesc
Diana Frumosu
[03.Feb.12 21:16]
pentru aceste comentarii ale voastre. mă bucur să știu că v-a plăcut.

 =  amantes sunt amentes..
Corina Gina Papouis
[03.Feb.12 21:40]
..si mie placut textul pt abordarea clara, ingenioasa si tonul imperativ, un poem simplu dar impetuos, punct ochit punct lovit (ouch!)..qed

[iar Tosa, tu esti un gold digger cu 'poem detector':P]

 =  Diana,
Diana Manaila
[12.Feb.12 23:31]
bun indemn...:)
Deosebit textul....mi-a placut in mod special:
"Poeții ca puii
îți vor ciupi îndelung pieptul
până când vei fi un exponat poetic
și toată viața din tine
se va scurge ca o apă de munte"

Gand frumos!




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !