| = cam da | Iulia Matei [25.Jul.11 17:30] |
| mircea ivănescu a murit și n-a murit...a murit numai dacă vrem noi să moară frumos omagiu și nu spun asta doar pentru că e omagiu, găsesc aici niște imagini reușite ca: „un aluat al somnului întins pe sârme” „în oraș se vânduseră toate umbrelele” - asta mi se pare cea mai puternică...e ca atunci când te plouă și n-ai acoperiș finalul e din nou sugestiv și în notă înaltă n-aș avea multe de spus, e un poem care se tace acesta mai trec, iulia | |
| = . | nica mădălina [25.Jul.11 17:56] |
| bine că ai scăpat de avort, că era ca naiba, moartea domnului ivănescu devenea (având în vedere și titlul) o întâmplare adiacentă acelui avort. acum e măcar mai echilibrat. deși dacă tot se vrea omagiu, de ce "viața mea?", de ce nu "viața, pur și simplu"? pentru că acel mea focusează pe cel ce spune și nu pe cel despre care spune, ceea ce-l face, iarăși, pe acesta din urmă să fie un element adiacent. or... | |
| = Iulia | silviu viorel păcală [25.Jul.11 18:13] |
| pe tine te cred, ai fost acolo. | |
| + martorii trecerii | cezara răducu [25.Jul.11 18:32] |
| și ai unui moment de poezie care-i însoțea drumul spre lumină. și care ne-a adunat pe toți în sibiul poetic. iar oarba era o femeie frumoasă într-o fotografie veche.reală. ca și moartea. pun un felinar.pentru certitudine. rara | |
| = mulțumesc rara | silviu viorel păcală [25.Jul.11 18:54] |
| ești un martor credibil. | |
| = . | Alexandru Gheție [26.Jul.11 13:30] |
| "foarte subtil se insinua nepăsarea" firește, sunt multe aici de spus. dar așa, subtil, spun doar că secvența aceasta mi se pare deosebită: "copilul curgea în tencuială lângă ziarul îngălbenit și visam la ceaiul din ceașca crăpată" - "aluatul somnului" mi se pare, din nou, sugestiv. mai ales în forma aceasta, inexplicabilă. "întins pe sârmă". și titlul poate coborî direct în text. - între nepăsarea aceea și oarba care privește... se leagă, iar, multe... plăcut, alex | |
| = mulțumesc de trecere domnule Alexandru | silviu viorel păcală [27.Jul.11 17:23] |
| dacă un vers a plăcut la dumneavoastră, eu am văzut cum peste poezeaua mea s-a așternut liniște. Cu stimă, deci! | |