| = Poem bun | Vasile Mihalache [17.Nov.11 16:30] |
| Excelenta poveste, m-a tinut conectat pana la final iar finalul este multumitor. Aveti forta descriptiva iar ambiguitatea personajului este bine intretinuta.Deasemenea baleiajul modern-clasic al actiunii mentine interesul.Este in acelasi stil cu poemul "turnurilor gemene", asta inseamna ca aveti un drum, cred ca este bun si merita sa-l construiti.Imi place, nu este epatant ca al unor alte poetese dar are zvac. | |
| = Domnule Vasile Mihalache, | Ottilia Ardeleanu [17.Nov.11 17:01] |
| am avut câteva încercări, dar simt că nu asta mă reprezintă și chiar nu vreau să epatez. Dorința mea este să-l aduc pe cel interesat în interiorul acțiunii, al poveștii. Să trăiască acea poveste prin cuvintele mele. Constat cu mare bucurie că acest lucru s-a întâmplat, din nou, aici, iar a vă mulțumi înseamnă atât de puțin comparativ cu această recompensă pe care mi-ați trimis-o. Iată, deci, trăiesc și eu, abia acum, aceste cuvinte. Ale mele! Onorată, Ottilia Ardeleanu | |
| = ... | Nuta Craciun [20.Nov.11 18:46] |
| apropo de "femeia fatala", cred ca exista o lege a compensatiei, tot ce castigi pe de o parte, pierzi pe de alta ca sa poti ramane in echilibru cu tine insati :) textul tau este scris intr-o tonalitate oarecum "cinica", de un cinism pe care desi il descrii in detaliu, parca nu il aprobi cu toate simturile tale, pentru ca desi reliefezi bine portretul femeii fatale, parca exista o neconcordanta intre ceea ce scrie mana si ce simte sufletul. nu stiu de ce spun asta, probabil gandindu-ma la alte femei, (femeie) descrisa de tine care: „părea un preot în sutana ei”... sau poate pentru ca e prea apriga si prea evident accentuata partea labila a femeii fatale, in detrimentul laturii care echilibreaza, oricum scrisul tau este cursiv si limbajul curgator si plin de sensuri, felicitari! | |
| = mulțumesc, | Ottilia Ardeleanu [20.Nov.11 20:26] |
| Nuța, pentru generozitatea cuvintelor. femeia asta e "fatală" rău, nici nu mai am cuvinte pentru ea :). Ottilia | |