= coraline | Silvia Goteanschii [14.May.12 12:02] |
silvia, intotdeauna am gasit in textele tale versuri care iti taie respiratia, dar nu stiu de ce, am tot timpul si sentimentul ca pe undeva, ai fie scapari, fie adaosuri. nu stiu daca e tocmai bine ca-mi permit asta, dar eu am sa memorez asa: lucram foarte mult sub efectul de ceață aveam impresia că toate chestiile astea imense vin din noi dintr-un timp al nostru coraline uneori reușeam în mod extraordinar vederii să ne suprapunem și oamenii ne apăreau din încheieturi ca niștre trufe vina se împărțea în mod egal între a spune și a supune un miez de adevăr făcea înconjurul lumii îmbrăcat la frac felinare uriașe se prăvăleau din cer peste haina ta coraline formând borduri la tiv si nu incetai sa clipesti pur și simplu săreai în aer si titlul, daca tot o ai pe coraline de doua ori in text .... cu drag si apreciere | |
= ... | Silvia Bitere [14.May.12 12:35] |
de la Silvia la Silvia îți spun că mă bucur foarte mult că mă citești (și eu te citesc). Faptul că ai găsit sau că ai sentimentul că textelor mele le lipsește ceva sau au ceva în plus, mă ajută să văd unde mai lipsește sau unde aș putea să mai pun. e bine că vii cu variantă dar îmi vine greu "să rebrodez" după ce am brodat. La titlu intervin. Mulțumesc. Despre "permis", despre "a permite", știi bine că ai permisiunea mea de a jongla cu versurile. Asta înseamnă până la urmă drag de scris și de coleg. Totul e perfectibil la urma urmei. Silvia, cu drag te mai aștept! | |