| = ... | silvia caloianu [09.Sep.05 17:54] |
| daca te intereseaza parerea mea: remarc doar expresiile "timpul cu ministerele oglinzilor" si "mor clipele prin gări imaginare / semnez la ore fixe paragrafe de vise / ca și cum aș înnoda arginții-n batiste". imi par de forta. | |
| = Silvia Caloianu | Madalina Maroga [09.Sep.05 18:08] |
| Silvia, sigur că mă intersează părerea ta, îți mulțumesc! :) faptul că treci pe la poemele mele și lași un semn mă bucură. cu drag, Madim | |
| = Citindu-ti versurile... | ioana matei [10.Sep.05 01:50] |
| am un simtamant ciudat, Madalina Maroga...(glumesti,nu-i asa?) | |
| = drama femeii... | Alex Andrei Filip [02.Oct.05 19:06] |
| Bună, Madim! Îți mărturisesc sincer că în seara aceasta nu aveam de gând să mai vizitez pe nimeni. De azi dimineață de pe la 5,30 și abia am terminat munca pe ziua de azi după ora 10 seara (dacă la ora aceea se mai putea spune searpă!). toruși, înainte de a merge la odihnă, am zis să mai trag o fugă până la redacție să mai văd ce noutățimai sunt și totodată să mai încerc poblicarea unui articol. Dar, știi cum e drogul! Abia ajuns în fața «micului ecran» că am și uitat de cucernica propunere. Așa am ajuns și pe la tine. Zic să-ți savurez versul... «strâng la piept două frunze de nufăr» și fără să vreau am șoptit: «No, bine! Madim trebuie să schimbe poza de la seit și să ne arate și celaltă floare de nufăr» Între timp ochii îmi fugeau peste oițele din față și mesajul poemului începea să capete un contur tot mai precis. Aici e vorbe de o dramă mi-am zis... Care? A femeii! A femeii la 40-45 de ani; a femeii la 60 de ani; a femeii la 80 de ani la fel de bine ca și a femeii la 20 și la 30 de ani. Ea, ca femeie are menirea de a ține mereu în brațe două flori: în tinerețe una dintre flori sunt părinții cealaltă speranța ei de viitor; după aceea iubitul și copilul, mai apoi copilul și nepotul... iar în timp ce aceste gânduri îmi umpleau sfera de deasupra umerilor în ochii spiritului mi-a apărut imaginea splendidă din opera lui Valeriu Anania «Meșterul Manole»: acolo, umbra pe care Manole o culege să o zidească temelie mănăstiri nu este alta decât aceea a mamei, care ținea în brațe doi prunci: era Preacurata cu Pruncul ei Isus într-o parte și omul în celaltă parte... Așa mi te-am închipuit! «vremea de cules», «ofranda care se usucă», «degetle subțiate», «clopotul care mai sună numai pentru morți»: mi se par toate a fi metaforele femeii care simte că vremea rodniciei ei ca femeie trece ireversibil și durerea de a nu mai putea rodi viață (cele mai frumoase versuri, cele mai frumoase și mai reale poezii) este atât de sfâșietoare încât, bine zici, nu se poate asemui decât cu clopotul care se trage pentru morți... Deși mi-ar face mare plăcere să mai rămân în compania ta, trebuie totuși să mă retrag, căci acușica e dimineață, și munca... Cu bine! | |
| = Ioana Matei & Alex Andrei Filip | Madalina Maroga [10.Sep.05 10:07] |
| Ioana, îmi pare rău că versurile ți-au lăsat un simțământ ciudat. dar, mă bucur că ai lăsat un semn. dacă îți spun că la Craiova plouă, mă crezi? Alex, ai reușit într-un mod surprinzător să vezi dincolo de cuvinte, ai reușit să auzi țipătul, dincolo de sunetul clopotului care bate numai pentru cei care nu mai sunt. îți mulțumesc și te aștept cu drag. - am o biografie pe site :);) Madim | |
| = de la mine | pop marius [10.Sep.05 10:43] |
| eu dedic cate un vers romantic tuturor sufletelor din trup de femeie contaminate cu esentele tari ale singuratatilor, cautarilor, zbuciumului si nelinistii aducatoare de emotii.fie ca raza sa cante in tine cu gust de nuferi neinlacrimati diminetile. mai stii cand eram ingeri aproape de alb plutind lumina pe aripile tremurand copiii electrici tii minte cum luna ne mangaia fiecare privire ce gusta din taine pierdute cum nu era fior sa nu ne cheme mai aproape mai repede de atingerea vie magnetica zarii era incrustata in spatii ca linistea fara furtuna iar dorul nu era decat o pasare goala cuvintele nu mai existau decat topite in focul din inimi iar gandul era doar o parere a vibratiei secundei din plinuri de nuferi eram mai ingeri decat trecerea clipei prin samburii tainei | |
| = Marius Pop | Madalina Maroga [10.Sep.05 18:18] |
| Marius, mulțumesc pentru dedicație, am să păstrez versurile tale în coleția mea secretă, colecția de ploi. citind, mi-am amintit aceste versuri... poeți, evitați singurătatea. între oameni e viața... cu drag, Madim (Singurătate, nu te-am voit - G. Bacovia) | |