| = Sfarsit de lume, in sfarsit a incetat starea de dupa sarbatori | Coculeanu Paul [09.Jan.13 21:05] |
| Cred ca-i un sonet, daca imi aduc bine de prin liceu. Numai ca este scris mai inventiv, modern. Titlul este bine ales, tot anul nou, desi dupa trecerea iernii va incepe sa se invecheasca. Cine stie, poate ca anul acesta ar fi pentru curajosii nesuperstitiosi, un ...13 intors spre noroc, pace, bunastare. Discutand acum stric despre text, tonul mi se pare grav, de scrisoare, autoironic. Dorinta din strofa a doua este exploatata la maximum, obtii prin accentuarea sa efectul scontat, un mesaj dureros, un strigat de iubire. Sirena mea cea muta - din strofa a treia - nu stiu ce o fi, dar e de efect. Garantat ti-o spun, n-am mai intalnit deseori in lirica noastra sau straina o astfel de adresare, a unui entuziasm brusc temperat cerebral. Melisma ce inseamna? | |
| + Originalitate | Dan Norea [09.Jan.13 22:55] |
| Cred că Daniel Bratu devine un brand. Mă rog, nu știu dacă termenul (comercial prin definiție) este, în context, un elogiu sau o înjurătură. Eu optez pentru prima variantă. Forma fixă e de sonet italian, cu toate rigorile lui formale - strofe 4-4-3-3, endecasilab (vers de 11 silabe, ritm iambic). Totuși, rar vezi un sonet cu asemenea structură. Frazele se încalecă de la un vers la altul și chiar de la o strofă la alta. Prozodia, fără cusur, e originală. Rima "tu mi - lumii" te lasă cu gura căscată. Mijloacele estetice sunt și ele originale. M-a încântat "ca un tsunami chior de apă plată". Tonul e grav, autorul își strigă durerea și regretul "că s-a sfârșit". Totuși, finalul are un strop de umor, cu aluzia la "sfârșitul lumii". Pentru toate acestea, dar mai ales pentru originalitate, vin cu o steluță. | |
| = merită | Ottilia Ardeleanu [09.Jan.13 23:10] |
| toate stelele unui vârtej universal contra acelui "tsunami chior de apă plată."! | |
| = pentru contra | Daniel Bratu [10.Jan.13 13:34] |
| Paul - e sonet sau încercare de sonet, cu modernitate discutabilă, ca și balanța An Nou/An Vechi - strigătul de iubire e ca un ecou al capului meu greu de după sărbători și sfârșitul lumii, cred, întru oaza de liniște binemeritată Dan - tiz căpitan de play, de mare bucurie revederea și trecerea ta luminată pe ici - cât e de original și brand sub brad, n-am habar, dar stropul de umor l-am vrut mai falnic, măcar de-un pocal, da' pe care, luat de val, zic și io ca Horațiu Mălăele, l-am și anume beut Ottilia - tot așa și eu ziceam - sunt ca un tsunami, pentru contra mulțumesc pentru comentarii și steluțe făclii, iertare de șuguiala măruntă | |
| = Cei ce strică trendul laudativ | Vlad Surdea-Hernea [16.Feb.13 22:41] |
| Am mai citit poezii de-ale autorului,și la finele fiecăreia rămâneam cu ceva...dur.Dar la poezia asta ,într-adevăr frumos concepută,finalul e mai lipsit de amplitudine ca începutul.Dar văd că toți laudă extrem de mult pozia,oare ar trebui să mă alătur fanilor?Cred că nu,pentru că mă gândesc prea mult la alte acte lirice.Acte în adevăratul sens al cuvântului,asta e cel mult o scenă în care personajele joacă deși nu își știu rolurile-roluri,de altfel mediocre si nedemne de acei actori. | |