| = Drumul pe apele interioare | George Pașa [10.Dec.18 14:27] |
| "după primul moment de ezitare ai spus fii bine venit tu și ultima dungă din zare să-ți fie-n zalele pieptarului să nu te rănească săgețile otrăvite nici săbiile ascuțite". Pentru voiaj (sau voyage") trebuia o mare calmă. Dar, cum furtunile fac parte din legea mării, zic și eu că "așa a fost să fieȚ. Aici găsesc furtunile: "sângele-și începe furtuna de vară și cerul se umple de fulgere ca-n noaptea-n care am prins somnul care mânca gâștele satelor din jur" Ca și în "Voiajul", găsesc aceleași intersecții (sau, mai degrabă convergențe) între drumul pe apele mării și acla pe mările interioare. "mă îngrijorează când taci în lunile-n care iarna dă-n viscolit și sfârâitul vreascurilor în sobă și scânteia butucilor cantă a povestit și-un fel de neliniște cu valurile mării acoperind digul mă cheamă". | |
| = frământare, | Ottilia Ardeleanu [10.Feb.13 13:39] |
| ca de ape. așa de drag îmi e să citesc în siaj... "chiar dacă toate acestea lipsesc și-ar lipsi și fântâna în inima mea le găsesc pe toate" - în inimă se duc toate, din inimă izvorăsc toate. m-a bucurat mult această lectură. | |
| = lucruri noi și vechi deopotrivă | Bejliu Anne-Marie [10.Feb.13 17:59] |
| "unu și cu unu fac lucruri noi" "nu noi suntem cei care conduc lucrurile ci ele de duminică dimineața până a doua zi după joi" adormirea noastră e continuă prea multă vreme tresărim la un moment dat și începem a "vedea", "auzi", "simți" citindu-te mi-au revenit în minte versurile din Glossa eminesciană "Multe trec pe dinainte, În auz ne sună multe, Cine ține toate minte Și ar sta să le asculte?... Tu așază-te deoparte, Regăsindu-te pe tine, Când cu zgomote deșarte Vreme trece, vreme vine." aparte pentru sufletul cititorului, al meu, răsună... "sub măslinul sălbatec au încolțit semințele din florile dorului" | |
| = ... | Anni- Lorei Mainka [10.Feb.13 22:15] |
| citesti un asemenea poem si o liniste isi intoarce privirea peste umarul inghetat de februarie... mai sunt sperante ca vine primavara am citit aici si cred. | |
| = începutul promis | Ioan-Mircea Popovici [10.Feb.13 22:21] |
| " vin ele acum să-mi spună cum unu și cu unu fac lucruri noi" neliniștea începutului (zidire din iubire) se întâlnesc cuvintele cu Cântul s-a liniștit și vântul te las acum pe tine să-mi spui cum s-a făcut zidire din iubire citește și recitește și-ai să vezi că ți-am trimis începutul promis unde ți-e prea larg mai taie fă din ele franjuri pe care le impletești făcându-ți o funie de evadare sau de ancorare liniștire din iubire după cum te prinde furtuna | |
| = și-a găsit motivul | lupu ionut catalin [10.Feb.13 23:18] |
| Un poem despre albastru. Un poem ce se așează pe umerii goi ai iernii. Liniștea lui Dumnezeu și o imagistică deosebită până în miezul simbolurilor și-al lucrurilor care ne conduc. “sub măslinul sălbatec” ne-am transformat în oameni ca și cum ne-am fi pregătit cu toții dintr-o dată, să ieșim cu ochii înlăcrimați în lumină. Absolut superb. | |
| = " o ceată de îngeri ai Tu" | Vasile Mihalache [11.Feb.13 16:37] |
| Așa trebuie să fie o conversație între ramuri și trunchi, între frunze și muguri; eu,frunza, vorbesc de ce mi-este mie dureros de frumos iar tu, mugure, despre frumosul copleșitor al tău.Și toate sunt același arbore!“a plecat Începutul /de la casa lui/ de la masa lui/...pe cărare neumblată","după primul moment de ezitare/ ai spus/ fii bine venit tu","...ca găleata/ să facă plinul cu apă","în inima mea/le găsesc pe toate", "sângele-și începe furtuna de vară/... ca-n noaptea-n care am prins somnul/ care mânca gâștele satelor din jur","...bătând harnic în toacă/ cu drugul din jugul plugului", "și celelalte/ le las pentru pipa de seară" și cealaltă:"îmi vine în minte-o dilemă/...ca atunci când cu plopul/ și dopul", "șurubelniță/ cu care scot șurubul din roată","nu noi suntem cei care conduc lucrurile","de duminică dimineața/ până a doua zi/ după joi/ sub măslinul sălbatec/ au încolțit semințele", și înapoi "o ceată de îngeri ai Tu/ oștile bucuriei" Reconfortant și puternic acest poem cu aer deosebit de curat! | |
| = Sfânta Taină | Ioan-Mircea Popovici [11.Feb.13 18:06] |
| pasarea spinului se apasă-n cântare în inima mea zbate valul mai tare totul contează cand e vorba de ea Sfânta Taină ea este Algebra Universală cu axa polară-n ipotenuză ca o ventuză pe unghiul drept între sinus și cosinus ea este tangenta la jumatatea lui pi în stanga-i Plus Infinit și-n dreapta polul opus făra ea nu poți atinge Infinitul | |