| = e suficient un respirat de alizeu | Marian Dragomir [24.Mar.13 12:40] |
| Mulțumesc mult George pentru acest poem. Sincer nu ma așteptam la acest gest, dar mai ales nu credeam să mă descrii atât de "meșter Manole" " Niciun copac nu dărâm,/ nicio boltă-nstelată./ Construiesc din risipiri" Îmi place modul în care ai reușit să creionezi ceva din mine, ceva ce tu știi destul de bine pentru ca frecventam același cenaclu, Atitudini, de ceva vreme și astfel cred ca este cea mai buna descriere pe care o putea face cineva. | |
| = o mica observatie | Claudia Minela Petre [24.Mar.13 13:14] |
| cred ca as reformula, in versul doi, schimband verbul ,,separă'' in imperfect, tinand cont ca in primul vers avem m.m.c.p.(măsurase) ''Nu știu dacă măsurase cineva distanța care mă *separa* de lucrurile din jur,'' remarc versurile: ,,Știe tot prostul că timpul adevărat bate doar în pieptul lui Dumnezeu.'' daca se mai intampla sa cazi, te ridici, te scuturi si mergi mai departe asta pentru ca existi si nimanui nu-i pasa cand esti acolo jos | |
| = Răspunsuri | George Pașa [13.Apr.13 15:16] |
| Mariane, de fapt, dedicația avea drept scop să îți ofere o lecție de poezie. Glumesc, desigur. Chiar te-ai recunoscut în acel portret? Eu vorbeam despre mine. Cum, chiar nu ți-ai dat seama din acel final? De unde cântec în ceea ce scrii tu?! Doamnă Petre, am trecut primul verb la prezent E msi bine și mai clar acum. | |