| = e mereu toamna aceea din care nu pot să mă rup | Adina Batîr [10.Sep.05 20:18] |
| Tacerile lasa altfel de amprente si pot lua locul anotimpului intern, in masura in care sentimentele care isi duc ecoul afara din noi fac pact cu muzica ruginie. Omul are capacitatea de a fi singur si astfel isi amplifica trairile si existenta pana dincolo de timp. Privirile il intorc secunda dupa secunda precum o frunza, acolo unde nici gandul nu banuia urmari de umbra si fum. Totul e cu rost atunci cand inima noastra continua sa tanjeasca dupa amintire. Foarte frumos, Ioana. | |
| = anotimp interior | ioana cheregi crișan [11.Sep.05 00:13] |
| Adina, cândva scriam peste tot că în fiecare zi e toamnă. cred că am rămas pentru totdeauna în acea zi din acea toamnă. asta e. îți mulțumesc. | |