| = . | ștefan ciobanu [13.Apr.13 13:20] |
| e da, ultima strofa rezolva totul, releva versurile anterioare. placut | |
| = ultima strofa | Nache Mamier Angela [13.Apr.13 13:35] |
| ultimele versuri sunt dense si de efect ,minunata în rest sunt versuri cuminti ,va trebui ca debutul unui poem sa fie la fel de expresiv,forte, pentru a nu-si pierde lectorul în drum trebuie ramas pe "pluta" fierbinte a inspiratiei ,cât mai mult posibil... ziua face cumpănă în poarta nopții luna se dezbracă în picioare să nu ne dezlipim retina sărutul se întoarce mut c-un suflu nou la colț de gură acolo a venit și muza clătindu-și ochii în albia din care o pană de artist face o plută acel canoe în lacrima sărată a meduzei când liniștea stătea în cot și ne privea cum dăm la ramă | |
| + aoleu ce am facut | ștefan ciobanu [13.Apr.13 13:52] |
| am uitat de stea. pentru ca merita, pentru visualul dezbracarii in picioare (cat de frumos), intoarcerea muta a sarutului (indragostitii stiu ce e aia mutenia sarutului, restul isi aduce aminte). apoi vine strofa finala, acel tii minte?, arata ca toul a fost un preambul, si visarea continua, cu plutirea unei canoe asemeni unei pene de artist. deci, stea! | |
| = aoleu ce bine | Diana Caragiu [13.Apr.13 17:24] |
| ca ti-ai adus aminte, Stefan :)) multumesc pentru apreciere si ca ai facut stop cadru in mod elegant pe unele imagini care importa in economia poemului. trecerea ta ma bucura. | |
| = ma straduiesc | Diana Caragiu [13.Apr.13 17:24] |
| pe cat pot sa nu pierd pe drum pe nimeni... :) multumesc pentru semnul de lectura, prezenta unui receptor atat de instruit si fin ca tine ma onoreaza. | |