| = Mărite sultan, | Vali Slavu [14.Apr.13 13:53] |
| Tema aduce cu cea abordată de Calimero. El răsfoiește o agendă, tu un album care vă trezesc (relativ) aceleași amintiri (din studenție, nu?). M-am împotmolit puțin la "o mie și-una de nopți", în rest versurile curg frumos. | |
| = Sfioasă cadână | Dan Norea [14.Apr.13 14:04] |
| Ai dreptate, se întrevede aceeași nostalgie ușor autoironică. Versul cu pricina (cu "o mie și-una de nopți") este luat integral din poezia lui Ion Pillat. Dacă șchioapătă la el, șchioapătă și la mine. Nu știu dacă se obișnuiește sa copiezi un vers întreg, dar mie mi-a picat ca o mănușă. S-ar fi văzut mai bine dacă așezam poeziile una lângă alta, așa cum a cerut Lucian Perța. Dar aici pe agonia s-ar fi pierdut alinierea. | |
| = părere | Florin Rotaru [14.Apr.13 14:17] |
| Ce se mai laudă sex-a-genarii ăștia! :) Multă culoare în parodia ta, ca și în poezia originală. Păstrezi și vrăjitoarea, după cum văd. Mă rog, opțiunea ta. :) Am citit multe parodii reușite, cred că și poezia de la care s-a plecat se pretează la parodiere. Mi-a plăcut. | |
| = Florin, ai dreptate | Dan Norea [14.Apr.13 17:48] |
| Florin, ai dreptate, poezia originală este atât de frumoasă, încât era imposibil să nu iasă parodii reușite. Bine, și noi suntem buni. :) Sexagenarii se laudă? Păi să-i auzi pe octogenari! Mai ales că ei au din ce în ce mai puțini martori. :) | |
| = Sunt curios... | Gârda Petru Ioan [15.Apr.13 14:20] |
| ...tu cu ce chei vei umbla la 80 de ani. Cu alți chei, preupun:) Variantă bună, coerentă, cu tâlc interesant. Apropo de aritmie, mă întrebam și eu la un moment dat dacă să păstrez aritmia în versul cu pricina, după care I said to mayself: "Eu nu fac compromisuri, eu nu sunt Pillat, eu sunt Pillung!" :) | |
| = Re: Sunt curios... | Dan Norea [15.Apr.13 17:12] |
| Nelu, e o diferență esențială: eu am preluat din poezia originală întreg versul lui Pillat. Și, crede-mă, nu mi-am permis să-l modific. Problema mea a fost alta: oare o fi normal să preiau nu frânturi de vers, ci un vers întreg? Până la urmă am riscat, pentru că mi se potrivea ca o mănușă. Nu știu dacă asta, sau chiar aritmia în sine au contribuit la depunctare. Probabil au mai fost și altele, e prima parodie pe care o trimit la un concurs. | |