= Sărmanul și masa îmbelșugată | Vali Slavu [04.Jul.13 13:11] |
Citind titlul "Spovedania unui sărman", cititorul se așteaptă la altceva. Află, însă, că sărmanul nu e chiar așa sărman, din moment ce își permite să-și îndoape familia numeroasă cu mici și cu chiftele. "Din nouă fete, am aici, Doar una dintre ele, Că șapte mi-au murit de mici, Iar alta... de chiftele." Ca povestea să fie ancorată în realitate, numărul fetelor putea fi patru, fără a schimba cu nimic prozodia. Dar tot mai rămâne dilema dinainte... | |
= Vali | Ruse Ion [04.Jul.13 13:31] |
Citind titlul "Spovedania unui sărman", cititorul se așteaptă la altceva. Află, însă, că sărmanul nu e chiar așa sărman, din moment ce își permite să-și îndoape familia numeroasă cu mici și cu chiftele. Vali Slavu Știam ce înseamnă sărman, nu era nevoie să aflu acum. Află că, Sărman mai înseamnă: Care trezește milă; vrednic de milă; biet; sărac; nenorocit. :)) Nu am priceput, de ce trebuia să fie, musai patru, pentru ca povestea să fie ancorată în realitate! Eu zic, că, e bine așa cum este, și nu există nici o dilemă. Nici chestia cu îndopatul cu mici nu ține. Dacă și-ar fi permis (așa cum sugerezi) să se răsfețe cu mici și chiftele proaspete nu s-ar fi inroxicat, dar dacă erau alterate, culese de pe le tomberoane, deznodământul e tragic. Corect?. Dacă cititorul se aștepta la altceva, mă bucur că l-am indus în eroare. Acesta a fost și scopul. Mulțam de trecere și comentariu! Cowboy Nelu | |
= ... | Marinescu Victor [04.Jul.13 14:48] |
in concluzie, nu mai dati cu chiftele in oameni ca le mor copiii de mici | |
= Sărăcia e ca lipsa | florian abel [04.Jul.13 15:20] |
Deoarece n-au zestre mare, Fetițele celor sărmani, Pot uneori muri fecioare ...pe la vreo nouăzeci de ani. | |
= Replică pe potrivă | Constantin Iurascu Tataia [05.Jul.13 10:22] |
Catren ușurel bazat pe omonimia "mici-mititei", deci nu merită să fie apărat cu atîta înverșunare. Înscriu și eu un catren cam de aceeași factură: Citesc catrenul și-mi explic Aspectul foarte peremptoriu: La tine omonimul "mic" E înțeles ca "derizoriu". | |
= Tataia | Ruse Ion [05.Jul.13 13:46] |
De acord că nu e o capodoperă de epigramă, dar, chiar și numai din cavalerism trebuia să răspund comentariului unei doamne, dar în virtutea acestuia, nu era musai să-i dau și dreptate, când, după părerea mea, nu are. Ca atare, nu văd unde e înverșunarea de acre aminteați. Am încercat, numai, să argumentez. Spășit, Tataie-mi cer iertare Că am greșit! - e regretabil - Dar, uneori, eu, și pe "mare" Îl cam confund... cu venerabil. Cowboy | |
= Drept grăit-ai ! | Constantin Iurascu Tataia [11.Jul.13 16:03] |
Spășit, Tataie-mi cer iertare Că am greșit! - e regretabil - Dar, uneori, eu, și pe "mare" Îl cam confund... cu venerabil. Ion Ruse Afirm că este lăudabil, Ba pot să spun, chiar înțelept Cînd socotești că "venerabil" E sinonimul lui "deștept". | |
= Mie-mi place! | Laurentiu Ghita [12.Jul.13 15:57] |
Ca unul care gust umorul negru, mă declar încântat de găselnița Cowboy-ului. Eu aș mai fi diminuat, însă, șeptelul. Nouă! E adevărat că a l-a forțat construcția, sunt sigur. | |
= similitudine | milos petru [12.Jul.13 22:31] |
Faină epigrama, dar ceva asemănător s-a mai scris, eu am în "Râsul îngrașă": Sărăcie Nepoate a avut vreo cinci, Le plânge azi bietul bunic Că două au murit...de mici, Și trei că n-au mâncat nimic. iar eu m-am inspirat din una a lui V.Șchiopescu pe care mi-a spus-o dar nu cred că a publicat-o, era prin 198zeci și, o redau aproximativ: El a avut nepoți vreo cinci și i-a pierdut sărmanul moș, că patru au murit de mici și-al cincilea de caltaboș. | |