| + Autoironie | Adam Rares-Andrei [29.Dec.13 12:32] |
| Textul tau, Liviu, are un intreg univers de plans. O voce colectiva vorbeste si plange mai ceva ca o voce de batrana dupa fiul ei. Chiar si asa, Romania textului tau este o Romanie care isi plange fiii, iar ei inteleg plansul ca o chemare la involutie. Cred ca nu am citit niciodata o poezie la care fiecare vers sa ma doara. Diferenta intre fiul ratacitor din arabola biblica si cei ratacitori de aici, e ca primul vine acasa cu o intelepciune, cu o intelegere, cu o lectie pe care o va folosi drept schema in viitorul lui. Nu si aici. Copiii ratacitori se intorc ca niste pictori meniti sa-si vand operele pe nimic, ca niste poeti care scriu versuri pentru bani ieftini si trecatori. Ofer aceasta stea pentru un text bine lucrat de sufletul numit de mine "spiritus loci", o compozitie lirica fara trimitere catre vreun loc anume, pentru ca oriunde citirorul ar incerca sa ajunga, se regaseste in propriul spirit, regretand. | |
| + un fragment | Ottilia Ardeleanu [29.Dec.13 18:12] |
| de viață frapant, nu necunoscut, care se înscrie bine în actualitate și în epopeea lui LIM cel care călătorește prin "destinul" uman precum Gulliver prin diferitele țări, și ne mărturisește apoi, la modul ironic subtil, despre cum este luată în piept ori peste picior existența. am remarcat fluiditatea exprimării, scenariul echilibrat, metaforizat cu finețe. un poem care incită la aflarea următorului fragment ca, de altfel, fiecare dintre fragmentele prezentate pe parcurs. felicitări pentru cel de mai sus! | |
| = Ottilia Ardeleanu, Adam Rares-Andrei, | Liviu-Ioan Muresan [30.Dec.13 13:32] |
| vă mulțumesc pentru analiza pertinentă, pe text, precum și pentru evidențierea acestuia. Da, va continua acest poem amplu. Vă urez un An Nou fericit! | |
| + multum in parvo | Vasile Munteanu [03.Jan.14 15:51] |
(nu vreau să spun că) textul în sine (nu) este bun și (nu) construiește cu iscusință tarele socio-istorice ale unei țări surprinse, cum spune autorul, "pe brânci" dar cel mai mult îmi place (lucru pe care nu îl întâlnesc des) bogăția de sensuri pe care o propune mai ales în subtext. dintre acestea (dacă ai fi dat ostenelii ce este al ostenelii, ai fi avut o realizare de-a dreptul remarcabilă), eu o aleg pe aceea care mă trimite cu gândul la Dante și al său "Purgatoriu", locul în care "neumbritul" își dobândește forma tocmai prin absența umbrei; locul în care cea mai vicleană dintre capcane este logoreea despre Tată și Fiu. de asemenea, remarcabil firescul în care (întocmai ca la Dante - fără a fi afectată perspectiva etnică, cu atât mai greu de realizat), elementul masculinul (Vergiliu) este înlocuit de elementul feminin (Beatrice) - aici numai la nivelul sugestiei, al familiei absente, al paternității fracturate. sau "devenirea-după-purificare" (prin "munci"). sau ideea unui "paradis recâștigat" șamd un an bun, LIM, mai bun. | |
| = Vasile | Liviu-Ioan Muresan [03.Jan.14 16:05] |
| chiar am dat ostenelii ceea ce tine de osteneală. Doar că nu pot divulga aici întreaga scriere. De fapt subtextul e cheia, aici e o mostră pe care o doream ascunsă. În marea-mi mărinimie am dezvăluit agoniștilor latura ascunsă. Pentru că epopeea aceasta se dezvoltă pe tabletele epopeei lui Ghilgameș. Apoi abordează marile epopei, chiar dacă nu face explicit trimitere. Dacă citești toate textile, aici postate aleatoriu, găsești explicarea sinelui ca dovadă a perenității. Chiar dacă perenitatea se rezumă la ultimii 4000 de ani. AH. Mersi de trecere. Și aceeași urare: Un an deosebit! Deosebit de normalitatea în care ne scăldăm. | |
| = deseori | Vasile Munteanu [03.Jan.14 16:19] |
| mi se întâmplă deseori să fiu echivoc; precizez: prin "dacă ai fi dat ostenelii ce este al osetnelii" nu am vrut să spun că textul este scris superficial; dimpotrivă, îl găsesc aproape "incorectabil" [:)]; tocmai de aceea mi-am permis să sugerez că mi-aș fi dorit să citesc cu adevărat o "epopee", adică o scriere cuprinzătoare, în care temele să fie completate fericit de arhitectonică. dacă lucrurile stau așa cum spui, adică ai purces la o astfel de muncă, te felicit, merită. desigur, spre rușinea mea, citesc mult mai puțin decât mi-aș dori, cu atât mai puțin pe site; recunosc, nu am căutat conexiuni între acest text și alte texte semnate de tine. toate cele bune | |
| = Vasile | Liviu-Ioan Muresan [03.Jan.14 16:58] |
| chiar dacă ești un personagiu enigmatic pe agonia, ești un reper. Vocea ta e poate cea mai importantă aici. Pentru că dai dovadă de distanțiere pe care doar o persoană aflată dincolo o poate face. Dacă Vasile se apleacă pe text înseamnă că are motiv. Nu te scuza pentru o minima lipsă de observație. Știu că ești cel mai fin observator de aici. Așa că primește sincerele mele mulțumiri. | |