| + andu moldovan-fara toane | Nache Mamier Angela [27.Apr.14 11:16] |
| un minipoem care concentreaza un destin,poetul are talentul sobru si "nebascalios" de a merge în linie dreapta pe drumul vietii presarat de simboluri un autor care se vindeca prin cuvânt,viata poeziei este mai vasta decât cea a vietii si cuvintele alese sunt concordante cu prapastia existentei cred ca la acest poet scrisul este un mod de viata,un mod de împacare(cu umor) cu haosul: "pe când noi priveam marea liniștiți la o cafea de parcă nimic nu se petrecea nimic din tot ce prevestisem pe când trăiam ca doi profeți fără toane" | |
| + . | Costin Tanasescu Stefanesti [27.Apr.14 16:30] |
| O imagine de zile mari, cea în care habitatul se (auto)distruge, iar cei doi își beau liniștiți cafeaua. Profețiile care au dat greș și resemnarea că nimic nu mai contează decât cafeaua și marea cu liniștea ei. Totul este la un pas de fiasco total, însă există o resursă ascunsă, nebănuită, care aduce liniștea interioară. Toate acestea spuse într-un mod bobadilic(să zicem), fără toane. Începutul exprimă foarte mult. Poate o perioadă anterioară în care cuvântul separare era de ordine, poate un exercițiu comun din care fiecare a învățat ceva nou. Intepretabil și fascinant. Un semn că Andu are deja eticheta de reloaded și un semn de la mine că nu mi-e indiferent acest fapt. | |
| + despre | Ottilia Ardeleanu [27.Apr.14 17:06] |
| instabilitate, țunami și profeții am citit cumva într-o tăcere apăsătoare, fiindcă mi se pare de un mare exemplu de umilință să treci printr-o perioadă catastrofală cu un curaj de necrezut. în câteva cuvinte ai reușit să descrii moartea unei relații, cu calmul celui care privește de undeva de departe cataclismul. de la sfânt ("exemplul umilinței") la păcătos (cel cu toane) nu e decât un pas... iar felul acesta neînzorzonat de expresie chiar mi-a plăcut! | |
| = . | Andu Moldovan [28.Apr.14 06:33] |
| Cuvintele voastre mă onorează împreună cu acceptarea mea aici, unde totul a început pentru mine, acum mai bine de zece ani | |